Noi despre… noi
De 11 ani reușim să vă ținem la curent cu tot ceea ce este nou în materie de filme, evenimente, cărți și, de ce nu, gânduri. LZR s-a transformat de-a lungul timpului dintr-o revistă a Lazărului, într-o revistă accesibilă tuturor liceenilor.
Suntem un grup de adolescenți autodidacți care, fără training-uri și cursuri pompoase, ne-am însușit jurnalismul. Suntem realiști care au dat tabelul lui Mendeleev și culegerea de matematică (recunoaștem că nu a fost prea greu) pe stilou, deși ca să vă spunem drept, preferăm tastatura. Suntem umaniști care au știut să pună semnul de carte în locul potrivit și au reușit să învețe d-ale informaticii (nu vorbim de Pascal, ci de o anume programare jurnalistică). Și nu ne-am oprit aici!
Reușim prin LZR să spargem tipare și să schimbăm etichete, iar din când în când mai luăm și câte un premiu cât să ne hrănim orgoliul.
Ne-am făcut și pagini de Facebook și Instagram, ca să vă cunoaştem şi să vă punem la curent cu ultimele noutăţi. Dar apoi ne-am gândit să mergem mai departe (doar suntem lăzăriști și avem și noi pretenţiile noastre). Aşa că ne-a venit ideea de-a face site-ul revistei LZR. De acum aveţi mai multe articole, mai multe subiecte de dezbătut cu prietenii în pauze şi un flux continuu de ştiri, pentru ca voi, lăzăriștilor și nu numai, să fiți mereu la curent cu tot ce se întâmplă (cine ştie, poate că într-o bună zi vei ajunge să-l întreci chiar şi pe nea’ Săndel — simbolul Lazărului — cu agenda lui).
În presă
[…] Fără să fi făcut nici cea mai scurtă și rapidă școală de presă, ați intuit, cu fluierul jurnalistului autentic, de bun gust și perfect informat, să vă alegeți temele și subiectele articolelor. […]
[…] Am lăsat la urmă meritul cel mai important, după cum cred. Fie că au trecut, fie că nu, prin „Lazăr“, ca elevi în cea mai mirabilă (și fecundă în vise vîrstă a vieții, cititorii voștri (un sfat și o dorință: aveți grijă să difuzați cît mai departe revista, și tipărită, și online) descoperă „miracolul” care îi face pe lăzăriști solidari între ei și prietenos deschiși cu toți ceilalți din afara lor. „Miracolul” are un nume: spiritul „Lazărului“, la fel cum vorbim de spiritul Crăciunului view.
Cine a trecut în viață prin „Lazăr” se cunoaște, adică se recunoaște. Revista voastră, între alte zeci și sute bune de reviste școlare din prezent, o arată cu prisosință. Spiritul LZR: te îndeamnă să fii bun și mai bun. Sau cu vorbele lăzăriștilor înșiși, inscripționate lîngă inimioarele roșii ce înconjoară tandru consoanele simbol: Good. Better.
Răsfoind revista nu poţi decât să zâmbeşti când observi evoluţia din punctul de vedere al tehoredactării. E un nou pas pentru revista liceului, un pas în care s-a renunţat la tehnoredactarea „comunistă“ de tip „word“ şi s-a adoptat o atitudine mult mai profesională. Bravo, „LZR“!
Sperăm să vă placă şi aşteptăm părerile, comentariile şi sugestiile voastre, cu promisiunea de a le răspunde cât mai repede posibil.