Un tricou alb cu un raton, ce ține în mână o lampă de birou.
Dacă l-ai vedea în magazinele din mall, l-ai rezuma probabil astfel: anost, neorginal, ciudat. Dacă însă l-ai observa întâmplător la secțiunea handmade a unui festival stradal cu o atmosferă boemă, poate ca i-ai oferi o a doua șansă, i-ai încerca materialul și te-ar amuza alegerea designului. Obiectele lucrate manual au negreșit ceva special în spate.
De la articole vestimentare și bijuterii la decorațiuni, eticheta handmade cară o notă de intenție și sensibilitate în fața producțiilor în masă și dă o însemnătate superioară alegerilor de cumparăre ale consumatorilor. Cu toate acestea, acum aproximativ trei secole, arta meșteșugului făcea parte din profesiile comune ale vremii. Acum, artizanatul ne atrage inevitabil, este fascinant. De ce și cum s-a produs această tranziție? Ce efecte are aceasta asupra modului în care abordăm în mod general experiențele la magazin?.
1. Era preindustrială: banalitatea meșteșugului
Din toate timpurile, meșterii au fost indispensabili societății. De la forjă până la minuțiozitatea sculpturii, artizanatul era implicat involuntar în realitatea fiecărei pături sociale. Meșteșugul era considerat, în Evul Mediu, o practică de o înaltă seriozitate, iar tehnicile erau transmise generațional în bresle.
Veșmintele curților regale sau îmbrăcămintea omului de rând: înainte de introducerea mașinăriilor, fabricarea hainelor făcea parte din ocupațiile vitale existenței și, în înalta societate, se alinia cu grandoarea tendințelor în modă. Indiferent dacă erau croite din simple stofe sau mătase brodată, oamenii aveau un port mult mai complex decât în zilele noastre, iar efortul depus în realizarea unei singure piese de vestimentație era considerabil mai mare. În lipsa unui ajutor tehnic, manufactura era nelipsită pretutindeni și reprezenta o normalitate.
2. Post- revoluția industrială: fabrici vs. om
Odată cu creșterea numărului de fabrici la nivel mondial, lumea a cunoscut o revoluționare atât din punct de vedere economic, cât și social. Producția în masă a accelerat productivitatea afacerilor, a oferit locuri noi de muncă și a facilitat accesul consumatorilor la o varietate mai mare de produse. Dintr-o altă perspectivă, industriile au ignorat aspectul de durabilitate și au exploatat exagerat mediul. Mai mult, în perioada comunistă a României, produsul fabricilor era concentrat pe uniformizare și export, fără a ține cont de raportul cerere-ofertă dictat de dorințele publicului.
Artizanatul s-a menținut totuși printre oameni, pentru oameni. În momentul în care magazinele nu aveau posibilitatea sau pur și simplu nu satisfăceau nevoile clienților, apelarea la un meșter sau la propriile cunoștințe reușeau pe deasupra să conserve și o parte din cultura sau practicile transmise în comunitatea locală, acel strop necesar de umanitate.
3. Secolul XXI: alegeri personalizate, produse de nișă
În prezent, particularizarea unei viitoare achiziții după mărimile și preferințele personale a devenit sinonim cu prestarea unor servicii exclusiviste, sau, cel puțin, mai greu accesibile publicului larg. Majoritatea brandurilor ce asigură produse de înaltă calitate folosesc o tehnică de producție hibridă: componente realizate atât cu ajutorul mașinăriilor (ce asigură precizie și consecvență), cât și prin manufactură (pentru detalii stilistice). Există o tendință ascendentă de a aprecia din ce în ce mai mult amprenta umană. Susținând omul din spatele lucrării, fiecare consumator prețuiește meșteșugul la nivel de artă și se opune abuzurilor și practicilor nesustenabile din marile fabrici. În era consumerismului exacerbat, eticheta handmade reprezintă o alegere conștientă, responsabilă sau chiar denotă un rafinament aparte într-o direcție artistică.
Acel tricou alb poate că are într-adevăr un material aparte, iar caricatura este produsul imaginației îndelungate ale unui artist veridic. Decizi să îl achiziționezi, iar, chiar și după o bună perioadă de timp, articolul vestimentar este la fel de strălucitor și plăcut la atingere. Privind bucata de stofă brodată de pe fața interioară a gulerului, îți amintești de zâmbetul croitorului atunci când ți-a oferit articolul de abia cumpărat. Un simplu tricou poate însemna deci ceva mai mult.
Ce se ascunde scris de fapt în spatele etichetei?
Text: Alexandra Frunză
Foto: Ana Mihai
