Decor: Un sătuc pitoresc din Toscana, acoperișurile roșii ale caselor impunătoare din piatră masivă se văd în depărtare, printre chiparoșii înalți ce parcă împung cerul senin. E o zi toridă de iulie. Nimeni nu vrea să facă nimic altceva în afară de a se odihni la piscina Airbnb-ului. Pe șezlonguri, două tinere americance, luptându-se cu schimbarea de fus orar, un bol cu fusilli și cu două pahare de Aperol.
Jo: Doamne, aș putea sta aici pentru totdeauna! Simt cum aerul de Italia mă face mai frumoasă!
Lizzie: Evident! Nu mai zic că mâncarea asta europeană este cu totul altceva! Parcă abia acum gust pentru prima oară niște paste veritabile…
Jo: Daa! Mai ții minte acea porție divină de tortellini pe care am mâncat-o în Florența? Stai, sau oare era în Roma? Nici nu mai știu unde am fost, toate orașele astea mici cu acoperișuri roșii mă induc în eroare.
Lizzie: Fii serioasă, tot pastele de la Olive Garden sunt mai bune! Poți să-mi trimiți și mie poza făcută la muzeu, cea cu statuia aia care mesteca gumă, cum era pe Tumblr în 2015?
Jo: Da, îți trimit acum pe Insta, dar cu netul ăsta…mai greu. Wow, îți dai seama ce bine va arăta următoarea noastră postare?! Cu marea, străduțele, gelato…
Lizzie: Daa, fată, ce aesthetic!…
Arpegii de harpă… Schimbare de decor: Roma, final de secol XIX. Comerț, cultură, istorie, aglomerație. Soarele topește străzile de macadam ale orașului, iar studenți, pictori, scriitori aleargă de colo până colo. În mulțimea de oameni, două tinere americance privesc uimite ruinele istorice din acel tablou pur european în care parcă au aterizat (cuvânt nepotrivit, dar ironic, având în vedere că au traversat Atlanticul cu vaporul). O briză de iulie flutură rochiile celor două, iar Josephine și Elizabeth își apucă instinctiv pălăriile.
Dacă vara asta ai intrat măcar 5 minute pe TikTok, sigur s-a întâmplat să dai peste un videoclip sub hashtagul „european summer”. Știi tu, acele vloguri făcute de americani tineri care se plimbă cu rucsacele în spate prin toată Europa, vizitând marile capitale și dormind în trenuri de noapte. Sau, dimpotrivă, postările celor înstăriți care își închiriază vile mediteraneene și își petrec zilele bucurându-se de acel „dolce far niente”, plăcerea de a nu face nimic. După ce am văzut o mie de astfel de TikTok-uri, am început să ne întrebăm: de unde această frenezie bruscă a vesticilor să călătorească în Europa? Și de unde a pornit totul?
Sincer n-am fi crezut, însă „trendul” își are originea odată cu dezvoltarea transportului maritim de la începutul secolului XIX, când în America a luat amploare un nou tip de excursie: „The Grand Tour”. Acest tur presupunea o călătorie îndelungată – traversarea Atlanticului, vizitarea marilor capitale europene (Paris, Roma, Londra) și alegerea uneia dintre ele pentru studii culturale și artistice. Puțini își puteau permite acest tur, iar tinerii care o făceau proveneau din familii elitiste, pentru care o călătorie în Europa era esențială unei educații de top. Cum ar fi putut Josephine sau Elizabeth să spună că studiază muzica sau istoria artei fără să fi fost în Franța sau Italia?
Și dacă tinerii din astfel de familii plecau în călătorii peste ocean, de ce să nu o facă și părinții lor, în special tații care erau sursa nr. 1 de venit în familie, conducând afaceri primite din generație în generație? Stimabilii „businessmen” traversau Atlanticul cu gândul la comerț, posibile contracte, negocieri – moduri care să le îmbunătățească statutul financiar de acasă, într-o Americă aflată încă la începuturile capitalismului.
Pe lângă destinația țintă a tinerilor elitiști cu aspirații culturale și a taților lor, Europa era frecventată mai ales și de intelectualii Statelor – scriitorii, oamenii de știință, profesorii – cei care veneau în scopuri academice la universitățile de prestigiu, cele cu o tradiție mai veche decât majoritatea orașelor americane.
Totuși, ce presupune perspectiva idilică a orașelor din vestul Europei și de ce este un spațiu atât de mediatizat și romantizat? Atmosfera este un melanj perfect dintre o moștenire istorică (clădiri cu stiluri arhitecturale specifice, muzee) și o modalitate unică de a vedea viața. În special țările cu fond latin întrețin un cult al plăcerii, în care simplitatea cotidianului se exprimă artistic prin muzică, dans și rețete culinare. De la pasionalul flamenco, la melodiile melancolice, dar pline de trăiri intense ale genului fado, artistul trăiește și răbufnește de problemele omului de rând prin ritmurile și versurile care îi reaprind pofta de viață. Spațiul german te introduce de asemenea într-un un cadru special: castele sobre, peisaje montane fastuoase. Ideea de ,,european summer” nu este doar o superficială apreciere a boemului, ci se bazează pe un mod de a fi, construit în cursul a 200 de ani, modelat de tendințe socio-economice și răspunsuri culturale.
Jo și Lizzie (poate chiar autoarele acestui articol) au explorat împreună pas cu pas Europa. Nu e mult mai magic să descoperi de fapt o poveste în spatele unor locuri imprimate pe vederi? Evident că da. Castelele primesc povești, mancarea capătă gustul aromelor locale, iar camera ta cu film: îndreptată către aceleași monumente care au captat atenția și strămoșilor tăi…Așa că vara viitoare când pleci cu familia într-un „road trip” prin Europa, folosește mai bine, în retrospecție, #thegrandtour la postările tale.
Text: Clara Georgita; Alexandra Frunza
Foto/Grafică: Ana Mihai
DTP: Neagoe Bianca