Te-ai simțit vreodată…folosit? Ai făcut vreodată o favoare cuiva pentru a fi plăcut/ apreciat de persoana respectivă, deși, la final, ai fost afectat? Ai fost vreodată jignit de către cineva și n-ai avut curajul să le răspunzi sau să-ți iei apărarea? Păi, în cazul acesta, ești un people pleaser. Mai pe românește, people pleasing înseamnă să le faci oamenilor pe plac și să nu te pui pe primul loc. Pentru un mic exemplu, imaginează-ți următorul scenariu: ai prima oră chimie și te grăbești să ajungi la școală după ce ai ratat autobuzul. Ești deja în întârziere 5 minute și te gândești dacă profesoara a făcut prezența. Însă fix în fața liceului, te întâlnești cu prietena ta de clasa a XI-a care tocmai ce a terminat orele. Te salută și începe să vorbească cu tine, neștiind de situația în care te afli. Stresat, încerci să găsești o scuză pentru a pleca, dar e prea târziu. Au mai trecut 5 minute și, într-un final, prietena ta pleacă. Ajuns în clasă, te scuzi pentru întârziere, dar profesoara îți spune: „Tinerețe, de ce ai întârziat?…Ia loc, dar ai absență”. Supărat, te așezi în bancă și îți asumi vina pentru întârziere. Acum, gândește-te cum ar fi fost dacă i-ai fi spus prietenei tale: „Scuze, am oră și sunt în întârziere. Ne vedem altă dată!”. Cel mai probabil ai fi ajuns la timp, ba chiar înaintea profesoarei și nu ai fi primit absență…
Deși exemplul de mai sus a fost relativ banal, probabil ți-ai făcut o părere despre ce ar însemna people pleasing-ul și, cu siguranță, știi dacă ești genul de om care le face persoanelor pe plac sau nu. Sunt multe motive pentru care unii oameni tind să nu se pună pe primul loc, însă nu asta voi aborda în acest articol. Dacă te consideri un people pleaser și vrei să înveți să spui „nu”, atunci citește în continuare!
Haideți să o luăm ca exemplu pe Andreea. Încă de mică, Andreea le-a făcut pe plac tuturor. I-a ajutat mereu pe cei din jur chiar dacă, la rândul ei, și ea era neajutorată. Le-a dat mereu temele colegilor și a împărțit fiecare lucru pe care-l avea. Cu toate acestea, niciodată nu a fost acceptată sau apreciată de cei din jur, în ciuda eforturilor ei de a se integra. Din contră, pe parcursul copilăriei, nu a avut mai mult de 2-3 prieteni și a fost victimă a bullying-ului ani întregi. Totuși, Andreea nu și-a explicat niciodată de ce i se întâmplau aceste lucruri. Ea credea că este o persoană bună. Din păcate, Andreea era doar un people pleaser.
Dacă crezi că ești o persoană de treabă fiindcă prioritizezi nevoile celorlalți înainte de nevoile tale, atunci s-ar putea ca realitatea să fie alta. O persoană cu adevărat bună știe că nu poate ajuta pe altcineva până când nu-și rezolvă propriile probleme. Pe scurt, nu poți să ajuți o persoană dacă, în primul rând, nu te poți ajuta pe tine însuți. Mai mult decât atât, dacă ești people pleaser, este posibil ca oamenii să nu-ți admire eforturile, ci doar să profite de generozitatea ta. Andreea a fost victimă a bullying-ului nu pentru că îi ajuta pe ceilalți, ci pentru că nu știa să-și ia apărarea și să spună „nu”. De ce ar fi respectată o persoană care ar face orice i se cere?
Acum, având în vedere că people pleasing-ul și respectul pentru sine sunt două teme total diferite, cum ne putem opri din a le face pe plac oamenilor din jurul nostru? Cheia răspunsului la această întrebare constă în două părți: cum să impui limite și cum să spui nu. Ușor de zis, greu de făcut.
Prima parte și, probabil, cea mai importantă este să impui limite pe care cei din jurul tău nu au voie să le încalce. De exemplu, să spunem că Andreea ți se adresează destul de urât, iar „glumele” sale par a fi mai mult insulte. În orice caz, atitudinea ei față de tine te deranjează. Cu toate acestea, treci de fiecare dată cu vederea, acceptând ca zilnic să fii rănit de vorbele ei. În loc să accepți acest comportament, îi poți spune Andreei că modul ei de a se exprima față de tine e deranjant și poți să o rogi să nu-ți mai vorbească așa. Tot ce ai făcut a fost să-ți impui că nu accepți să ți se vorbească urât, iar dacă Andreea va continua să facă același lucru, atunci…nu mai vorbești cu ea. Simplu. Un alt exemplu ar fi atunci când un coleg îți cere tema (la care tu ai lucrat tot weekend-ul), iar tu pur și simplu nu vrei să-i dai munca ta pe gratis, mai ales că nu te înțelegi așa de bine cu respectivul. Prin urmare, în loc să-i răspunzi cu un „Ok…hai că-ți trimit acum.”, poți să-i spui „Scuze, am muncit ca să-mi fac tema, întreabă pe altcineva…”.
Nu în ultimul rând, învață să spui „nu”. Deși merge mână în mână cu prima idee, este o diferență între a avea limite și a spune direct „nu” atunci când nu vrem să facem ceva. De exemplu, imaginează-ți următorul scenariu: După o zi lungă de școală, tot ce vrei este să ajungi acasă și să te uiți la serialul pe care l-ai început în weekend sau să mai înveți pentru testele care urmează. Însă prietenii tăi sugerează să mergeți prin parc vreo oră ca să mai vorbiți. În ciuda faptului că nu ai chef și știi că nu o să mai ai timp pentru tine odată ajuns acasă, accepți propunerea și rămâi. Totuși, ai fi putut spune: „Nu, scuze, chiar nu pot rămâne astăzi pentru că am de învățat. Ne vedem mâine!”. Așa, ai fi reușit să faci tot ce-ți dorești și să fii mulțumit. Decât să aduni mici frustrări de-a lungul timpului, mai bine refuzi unele lucruri care-ți ies în cale.
Cu toții trebuie să fim un pic egoiști pentru a păstra un echilibru. La finalul zilei, ne avem numai pe noi înșine și trebuie neapărat să ne punem părerile, nevoile și dorințele pe primul loc, până să ne gândim la alte persoane. Nu trebuie să forțăm oamenii să ne placă prin gesturi care, ulterior, ne afectează. Este perfect normal ca unele persoane să nu ne aprecieze pentru cum suntem și dacă nu ne pot respecta limitele sau opiniile, atunci nu merită să rămână în viața noastră. Deși pare greu, ai încredere în tine și nu uita că tu contezi cel mai mult.
Text: Andrei Lugoj
Foto: Maia Eșanu
DTP: Rebeca Badea
