Un om de aur, un gramofon și mult scandal

Anul de glorie 2024, perioada ianuarie-februarie-martie; care este subiectul preponderent în orice mediu social? Cine e nominalizat pentru premiile Grammy și Oscar și cine le câștigă. Sau, mai bine spus, cine a fost nominalizat, deși nu ar fi trebuit, ori cine nu a câștigat, dar ar fi meritat. Sunt sigură că deja aveți un exemplu în minte, fiindcă se pare că mai toată lumea are opinii puternice cu privire la rezultatul premiilor prestigioase. Tot internetul este pasionat de award show-uri și de scandalurile provocate de „nedreptăți” ale Academiei. Și totuși, eu nu pot să nu mă întreb…cine e până la urmă „Academia”?

Academia reprezintă o organizație alcătuită din membri profesioniști, calificați în categoriile vizate de premiul în cauză. În cazul premiilor Oscar, gruparea ce coordonează activitatea este AMPAS (Academia de Arte și Științe Cinematografice), iar în cazul Grammy-urilor, discutăm despre NARAS (Academia Națională de Arte și Științe ale Înregistrării).

Din AMPAS fac parte mai bine de 10.000 de specialiști selectați din industria cinematografică globală. Aceștia sunt actori, scenariști, designeri de costume, directori, producători și mulți alți membri, aflați sub conducerea unui bord de guvernatori, alcătuit, de asemenea, din maeștri ai domeniului.

Cât despre modul în care devii membru, nu poți aplica pentru post; apartenența se face pe bază de invitație. Trebuie fie să fii sponsorizat de doi membri ai Academiei, ce fac parte din categoria la care dorești să te alături, fie să fi fost deja nominalizat pentru premiile Oscar în trecut. Ulterior, calificările nominalizatului sunt revizuite de bordul de guvernatori, care decide apoi eligibilitatea candidatului și emiterea unei invitații.

În mod similar, NARAS are 12.000 de membri votanți ce fac parte din industria muzicală – muzicieni, producători, ingineri muzicali etc., și sunt necesare două recomandări de la alți artiști din industria muzicală, recunoscuți de către Academie, pentru adeziunea la organizație. Însă, procesul de selecție diferă când vine vorba de persoana care preia inițiativa. În cazul NARAS, nu ești invitat drept membru, ci trebuie să aplici utilizând recomandările primite, iar mai apoi să răspunzi la criteriile și întrebările Academiei privind cariera și parcursul profesional.

Odată ce faci parte din Academie, poți participa la procesul de alegere a nominalizaților. În cazul Oscarurilor, toți membrii care au calificări profesionale specifice vor nominaliza candidați pentru categoria respectivă – de exemplu, directorii vor nominaliza pentru categoria „cel mai bun director”. Singura excepție este „cea mai bună imagine”, categorie a căror nominalizați sunt aleși de întreaga Academie. La premiile Grammy, toți membrii pot nominaliza artiști și piese, care sunt ulterior verificate de 150 de profesioniști pentru a se asigura apartenența la categoria corectă. Intrările eligibile sunt apoi date pe mâna membrilor Academiei, care votează pentru patru categorii generale, obligatorii, și încă maxim nouă din cele 30 rămase. În final, rămân drept nominalizări finale top cinci cele mai votate de membri, sau chiar șase dacă are loc o egalitate.

La Oscaruri, în urma nominalizărilor finale, toți membrii votează pentru toate categoriile, iar „preferatul” din fiecare primește acea statuetă aurie. Din nou, excepție face „cea mai bună imagine”, unde fiecare membru face un top al celor cinci nominalizări, și numai dacă un candidat are mai mult de 50% din voturi acesta e declarat câștigător. Altfel, se elimină nominalizatul de pe ultimul loc și se repetă procesul de votare până la atingerea pragului de 50% dintre voturi de către un candidat, care e desemnat câștigător. La Grammy este un proces similar, dar nu identic, unde membrii votanți depun preferințele pentru categoriile generale și pentru altele alese, în număr maxim de zece.

Dacă încă citiți, sunt mândră, acesta a fost un info dump major, însă promit că ajungem la partea cu adevărat interesantă a articolului – acel „mult scandal” din titlu. Ceea ce mă intrigă în legătură cu premiile Grammy este afirmația conform căreia membri Academiei votează pe baza calității, fără a ține cont de vânzări, chart-uri, relațiile cu Academia, sau de preferințe regionale. Totuși, dacă award show-urile sunt coordonate de experți care nu sunt influențați de factori externi, de ce există așa de multă controversă care înconjoară activitatea Academiei? Eu zic să ne uităm la statistici (atenție, urmează o cantitate semnificativă de cifre).

Factori importanți în componența Academiilor sunt procentele de gen și de etnie. În AMPAS, 81% dintre membri sunt albi iar 67% se identifică drept bărbați. În NARAS, procentele sunt ceva mai echilibrate, cu 53% membri albi și 58% bărbați, însă tot cu o înclinație evidentă spre categoria, ați ghicit, a bărbaților albi. Dintotdeauna a existat discriminare față de femei și persoane de culoare, și, după cât se poate observa, aceste inegalități privind distribuția etnică și de gen în cadrul organizațiilor prestigioase au condus la rezultate similare privind nominalizații și câștigătorii premiilor.

Doar 9% din cele 336 de premii Oscar acordate de-a lungul anilor aparțin actorilor de culoare, și numai 11 artiști de culoare au câștigat în categoria „Albumul anului” a premiilor Grammy. Pe deasupra, 71% din nominalizații la Oscar sunt bărbați, iar la Grammy procentul crește la 86%. De multe ori, cifrele spun mai mult decât cuvintele. În 2015 și 2016, toți nominalizații din categoriile de actorie ale premiilor Oscar au fost albi, multe critici privind integritatea Academiei răsărind în urma lipsei de diversitate. Academia a promis că până în 2020 se va dubla numărul de femei și minorități în cadrul membrilor votanți. Această promisiune nu oprește totuși scandalurile ce apar an de an la anunțarea nominalizaților și la decernarea premiilor.

Cel mai bun exemplu pe care îl pot da este unul de care majoritatea ați auzit; nominalizările filmului „Barbie” la Oscarurile de anul acesta. Cu un box office de 1.4 miliarde de dolari și o reputație corespunzătoare, „Barbie” a fost nominalizat de opt ori în cadrul Oscarurilor. Controversa ce înconjoară filmul nu este legată de numărul de nominalizări, ci de categoriile la care a fost nominalizat. Sau, mai bine spus, categoriile la care nu a fost nominalizat. În ciuda popularității și a efectului global produs de lansarea „Barbie”, actrița Margot Robbie nu a fost nominalizată în categoria „cea mai bună actriță în rol principal”, iar Greta Gerwig nu a reușit să fie nominalizată pentru „cel mai bun director”. Aceste știri îi supără pe admiratorii filmului, care sperau ca Margot și Greta să ajungă în categoriile respective.

Ceea ce a fost și mai supărător – reprezentând, de fapt, declanșatorul scandalului – este faptul că Ryan Gosling a fost nominalizat pentru „cel mai bun actor în rol secundar” în urma portretizării păpușii Ken, și faptul că printre nominalizații categoriei „cel mai bun cântec original” se află și melodia cântată de el, „I’m just Ken”. Toți fanii se bucură de succesul actorului, însă scopul și mesajul filmului „Barbie” sunt strâns legate de feminism, de greutățile femeilor în societate și lipsa de egalitate în roluri de putere. Așadar, faptul că un film ce a impactat așa de multe persoane datorită puterii și încrederii oferite femeii are parte de opt nominalizări în cadrul premiilor Oscar, dar nu pentru protagonista filmului sau directorul de sex feminin, ci datorită reprezentării masculine, este dezamăgitor și arată preferințele Academiei. Până și Ryan e de acord: „Dar nu există Ken fără Barbie și nu există film cu Barbie fără Greta Gerwig și Margot Robbie.”

În mod similar, Grammy-urile au fost criticate pentru discriminare rasială. Artiști precum The Weeknd, Drake, Bruno Mars, Nicki Minaj și Zayn Malik, care nu respectă standardul etnic susținut de NARAS, s-au îndepărtat de premiile Grammy și și-au exprimat nemulțumirile privind sistemul utilizat și preferințele neîndoielnice ale membrilor. Un exemplu concret, practic, al acestui bias ar fi plasarea artiștilor de culoare în categorii „urbane” precum hiphop și R&B, în loc de pop și rap. De asemenea, mai mulți artiști contrazic afirmația Academiei privind relațiile dintre artiști și membri votanți: „Dacă nu dai mâna și nu trimiți cadouri, nu te consideră pentru nominalizare. Anul viitor vă voi trimite un coș cu produse de cofetărie.”, a spus Zayn Malik pe Twitter în 2021.

Multe informații în câteva rânduri și, totuși, ce concluzie am putea trage? Am putea spune că award show-urile sunt corecte, deoarece votul unui singur membru al Academiei nu prevalează opinia integrală. Am putea spune că votul este corect datorită studiilor și statutului profesional al votanților. Dar am putea spune că procentele etnice și de gen ale Academiilor și istoria nominalizaților și câștigătorilor arată o lipsă de diversitate și o prezență evidentă a bias-ului. Dar uneori nu contează cine câștigă atât timp cât lumea are despre ce vorbi, corect?

Text: Gherase Roxana
Grafică: Trandafir Ștefania
DTP: Badea Rebeca

Contact Us