Ești la o petrecere și auzi o piesa nouă, una de la Ian sau Oscar. Nu empatizezi neapărat cu acest stil de muzică, dar îți place…Nu știi dacă e muzica în sine sau faptul că toți par încântați. Un lucru e cert: începi să simți beat-ul, să fii pe vibe cu piesa chiar dacă în alt context te-ai întreba: „Ce naiba mai e și asta?”. Poate la început nu îți părea atât de ofertant acest stil muzical, dar te trezești că vrei să-i mai dai o șansă. Să mai asculți o piesă… și încă o piesă… până când începe să-ți placă trap-ul românesc. Oare nu așa a apărut oricare alt curent muzical, rockul, spre exemplu? Trap-ul este ascultat de o mare parte din generația ta, iar tu ai nevoie să te simți parte din ea. E normal să-ți placă, unele piese chiar sunt hituri, dar te-ai gândit vreodată și la versuri, la mesajul transmis și la ce influență poate avea asupra noastră?
Pentru cei care nu știau, muzica trap este un subgen al muzicii hip-hop care a evoluat mult în ultimii ani, aceasta provenind din zona sudică a SUA. Trap-ul se remarcă prin diferite elemente, cum ar fi sintetizatoarele, basul puternic și folosirea intensă a autotune-ului. Acest subgen a fost influențat de muzica electronică și crunk, ajungând să aibă un impact asupra culturii muzicale. Cum a apărut la noi în țară? Trap-ul a câștigat popularitate în ultimii 13 ani în România, unii dintre artiștii care au lansat acest stil muzical la noi în țară fiind Șatra Benz, Nane, Guess Who și mulți alții. Faima trap-ului românesc a pornit în principal de la faptul că este un nou mod de exprimare, fără cenzură. Majoritatea cântăreților au adus în discuție teme fragile când vine vorba de moralitate (denigrarea femeilor, violența, bani, droguri, alcool), fără niciun fel de grijă că pot influența alți oameni, în special minorii.
Trap-ul, deși un stil muzical catchy, este pus la zid pentru promovarea unor valori nepotrivite, care nasc discuții aprinse. De exemplu, pentru a deveni mai populari, artiștii folosesc versuri care denigrează imaginea femeilor, sexualizându-le și înjosindu-le, cu scopul de a câștiga cât mai multă atenție și recunoaștere socială, într-o cultură în care bărbatul continuă să aibă o poziție favorizată. O altă parte a textelor, cea care laudă comportamentele autodistructive ca fiind normale sau chiar de admirat, îi poate face pe tineri să creadă că astfel de acțiuni sunt acceptabile, sunt cool. Nu e de mirare că societatea crede că unii adolescenți, fără să înțeleagă riscurile pe care le implică, sunt influențați atunci când iau decizii care au un impact durabil asupra vieții lor, precum renunțarea la școală, carieră sau relații personale. Se poate crea impresia că aceste comportamente sunt în concordanță cu stilul de viață prezentat în muzica trap.
Mai trebuie luat în considerare și un alt aspect. Pentru că muzica are o influență semnificativă asupra tinerilor, aceștia tind să se alăture grupurilor de oameni care împărtășesc aceleași valori de viață și gusturi muzicale, iar între grupuri se pot naște discriminări, fiecare văzându-l pe celălalt ca având principii de viață greșite. În cele din urmă, se ajunge la o comunicare slabă între oamenii din aceeași comunitate. Adevărul se plasează undeva între cele două extreme, trap-ul având și o parte pozitivă în viața noastră.
Deși versurile melodiilor trap au un mesaj negativ, acestea pot aduce în prim-plan și anumite aspecte pozitive. Autenticitatea și felul în care prezentăm informațiile pot fi considerate o formă de exprimare creativă și un mod de expunere a sentimentelor. Chiar dacă tema și versurile au un ton vulgar, acestea sporesc ideea de liberă opinie și exprimare. În plus, muzica trap poate contribui și la promovarea culturii, artiștii trap punând pe masă anumite probleme sociale, contribuind la dialogul cultural și la schimbarea mentalităților în bine cu ajutorul conversațiilor despre piese.
Acest gen de muzică are un public țintă special: adolescenții, care, prin firea lor, au tendința sa fie nesiguri pe ei. Ei sunt mai receptivi atunci când li te adresezi pe limba lor, când le vorbești despre probleme pe care nu le abordează în nicio altă parte și pentru care nu au răspunsuri. Fără să-și propună un alt scop decat cel artistic, trapperii ajung să influențeze modul în care tinerii își percep propriile aspirații și obiective. Cu alte cuvinte, devin modele pentru o generație. Au responsabilitatea de a-și folosi influența și de a inspira tinerii să-și urmeze propriile vise și să caute calea spre succes în moduri sănătoase, pentru că autenticitatea mesajelor lor face posibilă o conexiune puternică cu publicul lor. Ei reușesc să promoveze empatie și înțelegere, ajutând tinerii să se simtă apartenenții unei comunități care îi sprijină, unde versurile și mesajele transmise pot aborda și diferite teme precum sărăcia, inegalitatea socială sau experiențe personale, oferind astfel o voce tinerilor ce se identifică cu aceste subiecte.
Există teoretic o singură problemă: cum ajungi să îi înveți pe tineri să gândească critic și să înțeleagă impactul muzicii trap asupra lor? Știu că sună ca un slogan, dar puterea este în mâinile noastre! Să fim sinceri: nu ascultăm artiștii trap cu nevoia de a căuta modele de urmat, deci ar trebui să fim conștienți de mesajele din spatele versurilor acestora. Păstrând o atitudine deschisă, recunoaștem că piesele de trap sunt ca un puzzle, cu multe piese care ne pot influența, dar nu trebuie să le preluăm întocmai. Suntem aici să ne formăm propria perspectivă, să ne gândim la felul în care acestea se potrivesc cu noi și cu valorile noastre. Nu trebuie să luăm de bun totul căci noi suntem cei care decidem ce păstrăm și ce aruncăm. Așadar, fii un ascultător informat și rațional. Explorează lumea trap-ului cu mintea ta deschisă, dar cu capacitatea de a face alegeri corecte în ceea ce te privește. Nu încerca să fii original. Este important să fii tu însuți și să îți formezi propria perspectivă muzicală.
Este important să recunoaștem că nu toată muzica trap promovează comportamente autodistructive, mulți artiști abordează teme diverse și conținut pozitiv, iar impactul muzicii trap poate varia de la o persoană la alta. Cu toate acestea, pentru a minimiza impactul negativ asupra tinerilor, este esențial ca aceștia să înțeleagă și să vorbească deschis despre conținutul muzicii trap pentru a-i ajuta să învețe să gândească critic și să înțeleagă impactul acesteia asupra lor. Mai pe scurt, suntem aici să-l dăm la trap, nu să fim „trapped în probleme”. Deci, vorba vine, nu toată muzica trap este despre bani și droguri – unele piese sunt ca o lectură bună pentru tine și sufletul tău. Așa că haideți să învățăm să înțelegem versurile și beat-urile, să ne ferim de „trap-urile” reale ale vieții, și să ne distrăm în timp ce învățăm niște rime noi.
Text: Ilinca Petrișor
Grafică: Ștefania Arhip
DTP: Ursu Mihaela
