Petrecerile cu mult înainte pregătite rar se întâmplă să iasă bine; câtă vreme, cele încinse aşa din întâmplare, pe negândite, aproape totdeauna izbutesc frumos…
-I. L. Caragiale, Repausul dominical
Pentru a vă familiariza cu subiectul de spontaneitate despre care vom vorbi în acest articol, vă rog să vă gândiți la câte o experiență de-a voastră. Una ce presupune o ieșire cu prietenii planificată cu mult în avans și una ce constă într-o decizie bruscă și alegeri făcute pe moment. Dacă nu vă vine nimic în minte, vă ajut eu. Spre exemplu, prima ar putea fi reprezentată de o călătorie la mare, care lasă loc bătăilor de cap provocate de drum, cazare, data călătoriei și alte detalii asemănătoare. În acest caz, mica vacanță devine, mai degrabă, stresantă decât relaxantă, nu-i așa? De asemenea, în intervalul de timp dintre planificare și efectuarea propriu-zisă a excursiei se pot crea anumite așteptări în legătură cu ce se va întâmpla la locul de față, iar mai apoi, după eveniment, ar apărea sentimentul de profundă dezamăgire, deoarece lucrurile nu au decurs conform dorințelor noastre. Pe de altă parte, în cea de-a doua situație nu există nici așteptări, nici stres, ci doar neprevăzut și bucuria de a trăi clipa.
Să fii spontan înseamnă să lași lucrurile să decurgă în mod natural, să nu forțezi nimic, ,,to go with the flow.” Spontaneitatea nu este regăsită doar în exemplele date anterior, ci o poți observa și în viața de zi cu zi: o motivație spontană de a-ți reorganiza garderoba, de a găti un desert văzut pe Tiktok, de a te încălța, a ieși pe ușă și a merge chiar acum la acel local la care voiai să mergi de câteva luni. Aceste explozii spontane de energie numite ,,spontaneous bursts of energy” sunt declanșate de dorința omului de a face ceva, de adrenalina clipei și desigur, de voința evadării din rutină. Și chiar dacă ideea ta pusă în practică nu este exact cum ți-ai imaginat, trebuie să conștientizezi că doar faptul că ai încercat, că ai depus efort în realizarea acelui lucru, este o reușită. Oare câți oameni din trecut au avut aceste explozii de idei și au început să le dezvolte până într-un anumit punct de unde au fost preluate de alți oameni care au finalizat creațiile și au ajuns la niște invenții fascinante și poate chiar utile în prezent? Toată tehnologia, aparatele din casă, mijloacele de transport, hainele și mai toate obiectele care nouă ni se pare banal să le avem și de care beneficiem sunt rezultate ale spontaneității acompaniată și de alți factori precum munca, timpul dedicat, resursele financiare, ajutorul primit. Cu siguranță că și organizarea are un rol esențial în ducerea la bun sfârșit a invenției, însă voiam să reliefez și contribuția spontaneității.
Când ești spontan, nu mai ai timp to overthink și să dai înapoi: ce se întâmplă, se întâmplă. Acest aspect este cu dus și întors. Este bine să ieși din zona de confort, dar este și rău dacă evenimentele iau o întorsătură colosală. Când ești furat de acel val de adrenalină și emoții, trebuie să păstrezi un deget pe pământ pentru orice eventualitate. Precauția este necesară, chiar și când consideri că nu se poate întâmpla nimic grav. În cazul planificării, riscurile ar fi fost mult mai puține și ai fi apucat să iei mai multe variabile în calcul. Pentru a clarifica totul, voi da un exemplu haios și terifiant totodată. Să spunem că tu și prietenii tăi ați decis să mergeți cu bicicletele prin pădure din pură spontaneitate și plictiseală. Dintr-odată vă întâlniți cu un urs și nu știți ce să faceți. Cuprinși de panică și de regret o luați care încotro, iar niciunul dintre voi nu scapă fără vreo rană, oricât de mică ar fi ea.
Prin urmare, între planificare și spontaneitate trebuie să existe un echilibru, să faci în așa fel încât să te distrezi și să beneficiezi la maximum de viața pe care o ai, dar și să fii alert ca nu cumva să te întâlnești cu ursul (luați exemplul ca fiind unul metaforic 🙂 ). Tu pe care dintre variante o preferi?
Text: Irina Nitu
Foto: Teodora Sava
Grafică: Maria Baciu
DTP: Ioana Vlaston
