Pot să ghicesc cum ai ajuns să deschizi acest articol? Instagramul, nu-i așa? Ai văzut ultima postare a Revistei LZR și ai zis: „Ia să văd și eu despre ce e vorba!”. Sau poate Facebook te-a redirecționat aici, deși mă-ndoiesc, mai ales dacă ești licean. Poate că ai intrat direct de pe site, fără să știi că s-a postat ceva nou. Dar hai să fim serioși, cine-ar putea fi atât de curios să vadă ce le-a mai trecut prin cap lăzăriștilor?
În caz că ai reușit să citești cele câteva rânduri de mai sus și nu ai închis site-ul din plictiseală, te felicit. Dar să știi că, într-adevăr, urmează ceva plictisitor. Ai să-ți pierzi timpul aflând cât timp pierzi pe zi. Sună ciudat, nu? Dacă ai de învățat pentru un examen sau te așteaptă mormanul de vase nespălate în bucătărie, atunci îți recomand să te apuci de treabă și să te întorci la articol mai târziu. Sau niciodată. Dar, cel mai probabil, nu ai nimic de făcut și, chiar dacă ai avea, ți-ar fi lene să te apuci. Așa că hai să vorbim despre telefonul pe care-l ții în mână.
Știai că, în medie, îți verifici mesajele de 58 de ori pe zi? 58:24=2,41. Deci, teoretic, deschizi telefonul de două ori și jumătate pe oră. Dar gândește-te că într-o zi mai și dormi. Măcar șase ore (sper). Dacă îți permiți luxul de a dormi opt, înseamnă că ai șaisprezece ore de activitate. 58:16=3,62. Deci, verifici WhatsApp-ul de 3,6 ori pe oră. Poate că n-o faci și la școală sau măcar te abții la anumite materii. Atunci, cele 3,6 verificări migrează într-un alt moment din zi. Și ajungi să deschizi inboxul de șapte ori în 60 minute? Pare mult și chiar este, pentru că, în general, nu doar deschizi mesajul, ci și răspunzi la el. Însă notificările, de obicei, nu reprezintă urgențe, așa că de ce să te grăbești să le deschizi? Simplu: nu ai altceva mai bun de făcut. Și, în cazul multor tineri, toată povestea asta a devenit deja un automatism și nu prea se mai pot abține.
Deja există o clinică de dezintoxicare de internet în America, creată de psihologul David Greenfield, care susține că rețelele de socializare sunt la fel ca jocurile de noroc sau ca drogurile, stimulând secreția de dopamină. Aceasta le aduce o senzație de bine (scurtă, din păcate) utilizatorilor. Și tocmai pentru că e scurtă, ei tind să folosească social media încontinuu. Pacienții lui Greenfield petrec cel puțin zece ore pe internet zilnic, se gândesc numai la conturile lor de pe diferite rețele de socializare, sunt agitați dacă îi dezlipește cineva de laptop, au concentrarea și memoria slabe. Specialistul spune că ușurința accesului la un site, la un device, la o substanță, crește probabilitatea de a dezvolta o dependență. Cu cât un lucru e mai simplu, cu atât creierul nostru și-l dorește mai tare. E ușor să dai dublu click pe iconița de la Instagram, nu? Cât efort depui ca să dai scroll printre postările prietenilor? Deci, ca să te forțezi pe tine însuți sau însăți să lași naibii telefonul din mână (cum ar spune, poate, părinții), trebuie să transformi deschisul aplicației într-un proces dificil. Să-ți pui o parolă mai complicată, pe care să-ți fie lene s-o scrii de o sută de ori pe zi, sau să muți „atracțiile” de pe ecranul principal pe o altă pagină, într-un folder. Așa, creierului o să i se pară greu să folosească Instagram-ul și o să zică „Mai bine nu, e obositor.”. Sau poate că tu, nemaiavând cum să dai click imediat pe aplicație, vei avea timp să te gândești de două ori înainte s-o „comiți”. De ce e însă lumea așa disperată când vine vorba de statul pe telefon? Chiar pierdem atâtea ore zilnic?
Cică 60% dintre întreruperile de la lucru se datorează social media, iar aproape jumătate dintre angajați lucrează doar 15 minute pe zi fără astfel de pauze. În cazul acesta, când mai muncesc oamenii? Păi… niciodată, se pare. Cum crezi că au apărut infinitele bancuri prostești de pe Facebook, alea la care nici pensionarii nu mai râd? Cum a luat naștere celebrul (nu auzisem până ieri de el) „ – Cu ce mergi la muncă? / – Cu forța! / – Mă refeream la cum mergi! / – Înjurând! / – Băi, eu mă refeream la cum ajungi acolo! / – Cu depresie!”? Doar nu crezi că individul care l-a scris a făcut asta în timpul liber! Eu una bag mâna-n foc că s-a enervat în trafic și, imediat ce a ajuns la birou, s-a așezat în fața laptopului (mi-l imaginez corporatist) și a redactat această operă de artă, în loc să completeze fișierul Excel cu profitul lunar al companiei.
Hai să trecem la niște cifre serioase. În 2022, 3,96 miliarde de oameni folosesc rețelele de socializare. Îți dai seama, mai mult de jumătate din populația Terrei! Acum cinci ani, erau mai puțin de 2,5 miliarde pe aceste rețele. Deci, creșterea 2017-2022 e uriașă! N-ar fi nimic, însă, dacă fiecare ar petrece doar cinci-zece minute pe internet.
Media globală, când vine vorba de Facebook, este de 1,8 ore pe zi, iar 10% dintre utilizatori îl folosesc între patru și șase ore. Am spune că doar bunicii și părinții demodați mai stau pe Facebook și-și trimit poze cu cafeluța de dimineață, dar peste 60% dintre cei care-l utilizează au în jur de 18 ani. O fi murit moda doar la noi în țară, căci aplicația pare a fi de neîntrecut. Doar TikTok-ul reușește să-i atragă mai tare pe oameni, astfel că ei petrec 1,9 ore, zilnic, privind-o pe Andra Gogan în timp ce bate din palme și face piruete. Și pentru că este cu adevărat fascinant, persoanele între 14 și 30 de ani petrec 2,3 ore pe zi făcând asta. Pe Instagram, contrar așteptărilor, se stă cel mai puțin: 1,6 ore.
Dacă ne referim la Internet în general, omul obișnuit îl folosește timp de 2h 27min pe zi. Noi, europenii, în mod dubios, petrecem cele mai puține ore pe net (1h 15min). Surpriza e că, pe locul 2 în clasament, după America de Sud (cu 3h 24min), urmează Africa (3h 10 min). Iar recordul mondial absolut…Nigeria (4h 7min).
Te-am lăsat cu gura căscată? Dacă zâmbești cumva, îți amintesc că nici tu nu ești mai presus. Știi ce faci acum? Ești pe un site, citești un articol și consumi Wi-Fi sau 4G. Pentru ce? Pierzi timpul, ca să citești despre pierderea de timp. Și, te-am avertizat de la bun început… Dacă tot ai citit până aici, măcar dă și tu un like, că știu că tot pe Instagram te întorci.
Text: Dona Diaconescu
Foto: Miruna Sommer
Grafică: Andreea Negulescu
DTP: Ioana Vlaston
