Revista LZR a fost invitată pe 15 septembrie la conferința „atipică” de la Teatrul EXCELSIOR, în cadrul căreia am avut oportunitatea de a discuta liber cu actorii, regizorii și managamentul teatrului. Când spun „liber”, nu glumesc. A fost o atmosferă prietenoasă, veselă și din când în când emoționantă, cei de pe scenă dezvăluindu-și pasiunea pentru cariera lor. Prin felul lor de a fi, te încurajau să pui întrebări, să vorbești cât mai mult cu ei și, parcă-parcă, nu mai voiai să pleci de acolo. Își doresc să fie cât mai aproape de tinerele generații și și-au propus proiecte în acest sens.
A fost o experiență frumoasă, din care am plecat cu gândul că acești oameni, fie actori, regizori sau manageri, sunt și ei la fel ca noi. Au sentimente, temeri și nu păreau doar niște persoane cunoscute și inaccesibile, ci am reușit să vedem o parte din sufletul lor. Au venit cu sfaturi pentru tinerii introvertiți, public speaking și chiar acceptarea de sine. În primul rând, trebuie să știți că există și artiști pe scenă care sunt mai timizi, deși nu îți dai seama când joacă un rol, nu-i așa? Așadar, acest lucru nu te împiedică dacă vrei să urmezi o carieră în acest domeniu, ba chiar ești încurajat să „îți îmbrățișezi autenticitatea”. Prin propriile greșeli, cei de pe scenă ne-au asigurat că nu este nicio problemă dacă te mai bâlbâi, ai emoții sau pur și simplu nu îți vin cuvintele pe loc. Este în regulă! Un sfat pe care ni l-au dat a fost că pe măsură ce exersezi mai mult, capeți încredere și totul ți se va părea mai ușor. Nu uita ce vrei să transmiți, iar dacă ai un scop, nu contează ce se întâmplă, atâta timp cât tu lucrezi pentru a-l îndeplini, așa că lasă overthinking-ul. La un moment dat, au fost întrebați dacă au avut vreun back-up plan, în caz că nu reușeau în acest domeniu. Atunci am fost surprinși să aflăm că unii nu au avut, ori erau la cu totul altă facultate și după ce au terminat-o s-au îndreptat către acest domeniu sau au ajuns să se îndrăgostească de teatru, datorită unei persoane iubite. Așa că atâta timp cât faci ceea ce îți place, poți depăși orice obstacol.
Actorii au fost puși la încercarea de a răspunde la întrebarea „care este rolul artei și teatrului în viața noastră?”. Aceștia au răspuns că au o datorie morală față de public de a transmite ceva, iar teatrul este înțelegere și cunoaștere. Fiind în natura noastră nevoia permanentă de a căuta, ne putem îndrepta către artă pentru a vedea niște răspunsuri. Însă nu ni le dă așa de ușor, ci naște întrebări și ridică anumite probleme, pentru a reflecta asupra lor și pentru a le găsi pe cont propriu. Ne dă încredere că putem ajunge singuri la soluții și că suntem în stare să ascultăm sau să vizionăm ceva, să trecem prin propriul filtru al gândirii și să ajungem la o concluzie. La fel cum fac și actorii, care practică același lucru și predau mai departe ștafeta spectatorilor în acest exercițiu de gândire. Pe de altă parte, uneori ai nevoie de un moment frumos. Iar artiștii s-au emoționat amintindu-și de această datorie: „este ceva aparte să poți să oferi un moment frumos unor oameni care chiar au nevoie de asta”.
Legat de activitatea lor, ne-au prezentat patru piese de teatru pe care le-au pregătit în această stagiune:
„Aproape” (titlul original „Almost, Maine” de John Cariani, în regia lui Eugen Gyemnat), este o comedie romantică. Premiera va avea loc pe 8-9 octombrie 2022.
„The sweet science of bruising”, de Joy Wilkinson, regizat de Sânziana Stoican, aduce în centrul atenției lupta purtată de cele 4 protagoniste, diferite ca tipologie, dar cu o pasiune comună – boxul. Ele se zbat să trăiască într-o societate în care nu sunt reprezentate, fiind femei. Este, desigur, un act de curaj și, în același timp, un impuls de a-ți căuta identitatea și de a încerca să răzbești singur, dacă lumea din jurul tău nu te ajută. Premiera va avea loc între 22-23 octombrie 2022.
„Solaris” de David Greig, după romanul omonim scris de Stanislaw Lem, în regia lui Bobi Pricop, își propune să fie o experiență multimedia, cu o lume vizuală suprarealistă. Acțiunea are loc pe o stație spațială, unde câțiva oameni de știință încearcă să studieze o planetă. Însă la un moment dat ajungem la întrebarea: ei studiază planeta sau planeta încearcă să îi studieze? Premiera va avea loc în decembrie.
„Punk rock” de Simon Stephens, semnat de regizorul Vlad Cristache, ne expune povestea unui grup de liceeni dezorientați, aflați în pragul examenului de bacalaureat. Cedează în bullying, înstrăinare și alte probleme pe care le întâlnesc adolescenții pe picior de plecare spre facultate. Gazdele susțin că piesa reprezintă „un pumn din partea adolescenților dat societății” și “un manifest pe care îl puteți îmbrățișa”. Va putea fi văzută pentru prima oară tot în decembrie.
„Romeo și Julieta”, semnată de Michelangelo Campanale, este o co-producție Teatrul EXCELSIOR, Compania La Luna nel letto și Teatrul Național Emilia Romagna.
În plus, Teatrul EXCELSIOR își propune două proiecte care îi vizează direct pe liceeni:
PERETELE/THE WALL care constă în vizita unor street artists consacrați în 20 de licee din București, în care vor crea câte o lucrare grafitti, inspirându-se din spectacolele EXCELSIOR. Rolul acestuia este de a apropia adolescenții de teatru, aducându-l chiar în școala în care învață.
Cel de-al doilea se numește #oradedirigenție și reprezintă un flashmob prezentat în timpul orei de dirigenție, iar scopul este de a arăta teatrul și ca o formă de dezbatere a unor subiecte sau probleme din societate, care merită discutate. Așa că nu mai chuli de la dirigenție, nu se știe ce poți pierde!
Teatrul EXCELSIOR dorește să fie cât mai aproape de adolescenți și „să dea voce preocupărilor și întrebărilor” noastre, această artă fiind, așa cum am zis și mai sus, o relație între actori și public. Așadar, vă las și vreau să închei cu o vorbă simpatică spusă de un actor, pe care o susțin și eu: „cel mai mișto e atunci când ești tu”.
Text: Alexia Voinea
Foto: Jay Stăncescu
DTP: Ioana Vlaston
