De când a apărut pandemia, pe Internet, au început să circule tot felul de teorii, care mai de care mai controversate, despre virusul covid-19. Cu toții cunoaștem cel puțin o persoană care răspândește linkuri peste linkuri pe rețelele de socializare despre secretul din spatele acestui virus. Cu alte cuvinte, clasicii Gică Contra care parcă nu au încredere nici măcar în legile naturii. Chiar dacă ești o fire mai retrasă sau dacă îți place să-ți expui opiniile în fața celorlalți, acum, mai mult ca niciodată, ești pus în ipostaza de a sta de vorbă cu conspiraționiști. Dacă nici tu nu știi cum să pui problema cu genul ăsta de oameni, sunt sigură că următoarele sfaturi îți vor fi de mare folos!
1. Tăcerea nu este un răspuns
Dacă cineva strecoară în discuțiile dintr-un grup teorii ale conspirației și nimeni nu îl contrazice, va percepe aceasta reacție ca pe o aprobare a afirmațiilor sale. E foarte posibil ca persoana respectivă să se simtă încurajată și lipsa unui răspuns să o determine să continue, în speranța că va primi un feedback.
2. Sesiune de Q&A
Deși suntem tentați să îi contrazicem, enumerând argumente, corect este să îi ascultăm cu empatie și să le punem întrebări, pentru a înțelege cum gândesc și pentru a direcționa conversația spre discrepanțele evidente. Când interveniți cu întrebări sincere, e posibil ca celălalt să înceapă să își pună și el întrebări. Un conspiraționist care are îndoieli e deja mult mai ușor de convins.
3. Înainte de toate, laudatio
Cine crede într-o teorie a conspirației se percepe, de obicei, pe sine ca fiind o persoană cu spirit critic, care are drept consecință o puternică neîncredere în instituțiile politice și în cele științifice. De aceea, o altă variantă ar fi să aducem în discuție această imagine de sine: „Știu că ești o persoană cu o minte critică și că pentru tine este important să nu crezi fără să cercetezi. Ce știi despre persoana de la care provin informațiile?”. Un alt aspect important este să nu aducem niciun moment în discuție noțiunea de conspirație. Pentru interlocutorul nostru, informațiile prezentate sunt 100% reale așa că folosirea unui astfel de termen s-ar putea să îl jignească.
4. Discuțiile cu dicționar
Deseori, persoanele care răspândesc teorii ale conspirației folosesc mulți termeni tehnici. Această strategie retorică se numește „technobabble” . Cu cât cineva folosește mai multe cuvinte pompoase cu atât mai repede ne lăsăm convinși de ceea ce spune. Înainte de a ne forma o părere bună despre cineva doar pentru că are un vocabular complex, ar fi bine să dăm un search pe Google, pentru a ne asigura că termenii sunt folosiți corect. Și dacă răspunsul este negativ, felicitări! Cel mai probabil ai demascat un conspiraționist.
5. Și conspiraționiștii plâng câteodată
Nu mereu persoanele care răspândesc informații false cred cu adevărat în ele. Conspirațiile sunt până la urmă o roată a manipulării, în care multe personae intră fără să vrea. De aceea, este bine să discutăm despre astfel de subiecte în privat. Scopul nostru nu este să stricăm imaginea persoanei în cauză, arătand tuturor de ce modul lor de a gândi este greșit. Năruindu-le ideile în fața celorlalți doar îi timorează. Până la urmă sunt oameni, cu sentimente, așa că puțină intimitate nu strică nimănui.
Conspirații și oameni care cred în ele există dintotdeauna. Singura soluția este comunicarea deschisă, cu intenții bune. Ne schimbăm percepțiile, opiniile greșite doar când ne sunt prezentate argumente concrete, care vin din partea cuiva în care avem încredere că este competent. Nimeni vreodată nu a auzit că unul a spus „Bă ești prost!” și celălalt a răspuns „O, da. Wow, sunt prost, nu m-am mai gândit până acum la asta”. Făcându-ne proști, ciudați, nu vom reuși să schimbăm ceva. Dimpotrivă. Toți avem frici, semne de întrebare, tocmai de aceea ar trebui să ne ajutăm între noi. Să intrăm în conversație și să îi ascultăm. Au nevoie doar de răspunsuri mai bune decât cele pe care le oferă teoriile conspirației.
Text: Teodora Țugui
Grafică: Maria Dumitrescu
Foto: Irina Nicorici
PR: Ioana Onoiu
DTP: Alexia Mănica
