BINARITÁTE s. f. (Mat.) Însușirea de a se diviza în două unități sau elemente. – Binar + suf. -itate. sursa: DEX ’09 (2009)
Alb-Negru. Dreapta-Stânga. Bine-Rău. Superior-Inferior. Masculin-Feminin. Suntem înconjurați de aceste construcții sociale compuse din două părți care sunt declarate opuse absolute și imuabile. Din cele mai vechi timpuri, de când în Egiptul antic se crede că măsurătorile se făceau cu ajutorul valorilor aritmetice din Ochiul lui Horus, reprezentând un sistem de numerotare binar, iar în China secolului 3 î.Hr., dualitatea conceptului de Yin și Yang își afla începutul, stabilirea unei bazei binare în societate s-a răspândit și s-a dezvoltat peste tot în lume. Dar de curând, oamenii și-au dat seama că obligativitatea de a trăi într-o lume în care există doar două variante îi plictisește și poate fi chiar nocivă. Clasificarea este ceva care ne vine în mod natural ca ființe umane și este o abilitate foarte importantă în dezvoltarea abilităților cognitive. Cu toate acestea, deși esențială, clasificarea poate duce și la gândirea binară, care pune două opuse unul împotriva celuilalt și include, de asemenea, presupunerea ierarhică implicită că unul dintre cei doi este în mod categoric mai valoros decât celălalt. Hai să analizăm un pic acest fenomen.
Sunt sigură că sunteți cât se poate de familiarizați cu sistemul binar digital sau măcar aveți o viziune destul de clară asupra lor din filmele „Matrix” sau „Interstellar”. În sistemul binar există doar două cifre posibile, 0 și 1. Acesta este în cel mai uzual mod de stocare a informației în studiul tehnic pentru că 1 bit (celula de memorie cu o capacitate minimă) conține unitatea elementară de informație, iar valoarea bitului variază între 0 și 1. Pe lângă matematică și informatică, binaritatea este exprimată și în alte domenii, precum astronomie, biologie, chimie, muzică și divertisment prin fenomene sau notații.
În cosmologia chineză, universul se creează dintr-un haos primar de energie materială, organizat în ciclurile Yin și Yang, ce își au originea în filozofie și metafizică. Yin este principiul receptiv și Yang, cel activ. Ele reprezintă modul în care forțele aparent opuse, pot fi complementare și dependente una de cealaltă, acestea interacționând pentru a forma un sistem în care întregul este mai puternic decât părțile văzute separat. Și deși conceptul chinezesc se îndreaptă mai mult către faptul că nu e vorba de o luptă dintre bine și rău, ci mai degrabă de o coexistență a contrariilor, se creează diferite stereotipuri în jurul celor două forțe. De exemplu, se spune că Yin reprezintă forța feminină, întunericul, pasivitatea, pământul, luna, paritatea, sărăcia, iar Yang înseamnă masculinitate, lumină, foc, soare, căldură, imparitate, bogăție și duritate.
Părăsind paradigma morală și raportându-ne puțin la realitate, putem spune că ne regăsim de multe ori în ipostaze în care gândim bivalent; spre exemplu, atunci când privim urmările unei acțiuni ca fiind bune sau rele, în ciuda faptului că există șansa ca acestea să nu se încadreze în niciuna dintre cele două categorii sau să fie un melanj. Ne dorim întotdeauna să ne definim împotriva lumii din jurul nostru. Suntem tocilari sau populari, suntem „nu ca celelalte fete”; credem că pentru a fi noi înșine trebuie să fim diferiți. Creăm o identitate binară și tragem o linie între noi și toți ceilalți. În timp, aceste linii se pot estompa. Sau uneori oamenii sunt pur și simplu diferiți și nu există niciun punct în care interesele lor se încrucișează. De mici suntem îndrumați să ne jucăm cu păpuși sau mașinuțe în funcție de genul atribuit la naștere sau că există numai personaje pozitive și negative. Faptul că suntem construiți pe modelul binar ne poate influența deschiderea mentalității, îngustând-o.
Astfel, se conturează o exagerare a diferențelor dintre grupurile sociale până când acestea par să nu aibă nimic în comun. Noțiunile binare maschează realitățile complicate și varietatea din domeniul identității sociale. Ele șterg, de asemenea, existența unor indivizi, cum ar fi persoanele interrasiale și persoanele cu identități de gen non-binare, care nu se identifică cu niciuna dintre categoriile presupuse sau cu mai multe categorii. Printre cele mai discutate și evidente stereotipuri cauzate de binaritate, sunt cele de gen. Și cu toate că, am putea zice că mentalitatea societății tradiționale s-a mai schimbat de-a lungul istoriei recente, așteptările legate de rolurile de gen sunt de mult înrădăcinate în conștiința cotidiană colectivă și afectează percepția actuală. Prin urmare, masculinității îi sunt asociate: agresivitatea, raționalitatea, asertivitatea, superioritatea; iar feminității: compasiunea, pasivitatea, emotivitatea și sensibilitatea. Știm foarte bine că, spre exemplu, bărbații au emoții și că femeile au forță fizică sau că bărbații au abilități sociale și că femeile au capacitatea de a conduce, dar perspectiva binară a genului induce faptul că aceștia nu au nimic în comun. Sunt definite unul împotriva celuilalt.
Cu cât încercăm să ne debarasăm de aceste principii binare, cu atât lumea în care trăim poate deveni un loc mai bun, în care diversitatea nu e un lucru care trebuie ascuns, ci mai degrabă prețuit. Însă, pentru a atinge un scop final care va rezista pe termen lung, schimbările nu trebuie să fie de suprafață, iar transformările trebuie plantate în profunzime. Desigur, această mișcare este una care nu poate fi făcută de o singură generație; trebuie perpetuată, iar rolul nostru este să o susținem. Până la urmă, varietatea și complexitatea identităților și vieților actuale nu vor fi niciodată cunoscute în întregime, dar sunt destul de sigură că merită descoperite.
Text: Mara Călugăreanu
Grafică: Larisa Sîrbu
PR: Sonia Câmpan
DTP: Daria Chiriac
