Particularități în arta pacienților cu tulburări psihice

Este important a percepe expresia plastică drept un mijloc indispensabil al relaționării dintre psihic și factori externi. S-a chestionat adesea validitatea artei privind rolul său de expresie pură a unor stări umane, însă lucrările produse de bolnavii psihic surprind, poate în cea mai mare măsură, acțiunea impulsurilor asupra mediului conștient și, ulterior, reprezentarea acestora prin intermediul unor diverse medii de creație. Astfel, implicând pacienții cu un libido puternic internalizat, anume aceia a căror structură psihică nu le permite interacționarea pe scară largă cu realitatea din exterior, într-o activitate creativă spontană, fără vreo anumită cerință sau o limită de timp prestabilită, se observă adesea că în obiectele rezultate reies clar anumite tipare comportamentale, motive arhetipale sau indicii despre trecutul pacientului, informații inaccesibile prin intermediul altor forme de terapie. Totodată, în urma analizei acestei metode de comunicare cu bolnavii, s-au putut contura un număr de tipologii sau teme prezente frecvent în operele oamenilor cu același diagnostic.

Trebuie luată în calcul distincția între diversele afecțiuni psihice și repercusiunile acestora asupra percepției suferindului. Când vine vorba de nevrotici și psihopați, este dificil a creiona categorii ce îi diferențiază pe aceștia de alți bolnavi sau de oamenii tipici. S-a constatat că expresia plastică în nevroză sau psihopatie surprinde, cel mult, o formă de accesare a propriului inconștient, redând în special experiențele proprii ale artistului, astfel deține un caracter strict individual și nu poate fi clasificată într-o anume tipologie. Este de notat, totuși, tendința psihopaților de a-și exagera trăsăturile acceptabile social, inclusiv pe cele negative, și intuiția lor asupra intențiilor examinatorului. De aceea, psihiatrii au considerat, de-a lungul timpului, psihopații ca fiind luminați sau geniali.

Psihopatologia din artă, anume motivele plastice cărora li se poate oferi calitatea de „simptom” a unei tulburări psihice, se remarcă cel mai eficient în cazul psihozelor. În linii mari, psihoza este împărțită în manie și depresie sau stări de hiperexcitabilitate și, respectiv, subexcitabilitate la stimuli externi. Lucrările artistice ale unui maniac pot fi frecvent discreditate din cauza aspectului lor haotic sau neîngrijit. Într-o privire de ansamblu, lucrarea finită a unui asemenea caz rareori redă mai mult decât pete de culoare împrăștiate, linii aleatorii sau semne grafice indescifrabile pe o foaie mototolită sau ruptă. De aceea, se recomandă asistarea pasivă a analistului în timp ce pacientul își execută lucrarea. În tabloul haotic al piesei finale nu se pot extrage scenele relevante pentru înțelegerea cazului, deseori expuse suspicios de ordonat și lucid, deoarece acestea sunt, până la urmă, acoperite de grafisme nonsensice. În antiteză, depresivii nu prezintă capabilitatea de a se exterioriza plastic până nu ajung într-un punct de recuperare parțială, când trebuie motivați într-un oarecare mod pentru a participa la o astfel de activitate. Cele mai comune teme prezente sunt, desigur, lipsa aproape totală a cromaticii și temele sumbre, sarcastice, depreciative și, în cazuri mai rare, violențe. Acele iregularități sunt, de fapt, și cele mai folositoare pentru prevenția suicidului în rândul pacienților diagnosticați astfel.

Prin abundența detaliilor canalizate în metoda expresiei artistice în cazul bolnavilor psihic, se poate afirma că lipsa unei raportări adevărate și constante la psihicul colectiv duce artistul spre îndeplinirea adevăratei meniri a artei. Faptul că este posibilă o asemenea sistematizare a cauzalităților din elemente ale unei lucrări artistice nu poate însemna decât că arta, în forma sa cea mai pură, nu poate fi executată decât atunci când conștientul omului este cel puțin alterat. Astfel, printr-un nonsens de linii creionate stângaci și multă răbdare din partea asistenților, în șevaletul pacienților nu pot rezulta decât realități imperceptibile nouă.

Text: Silviu Craiovan
Grafică: Maria Lucia Rizoiu
DTP: Ioana Vlaston

Contact Us