Text: Sabina Epure
Grafică: Ștefania Trandafir
DTP: Andreea Găgeatu
Poate că e prima oară când auziți termenul și vă întrebați ce mai e și aia, de ce simt oamenii nevoia să inventeze noi noțiuni abstracte. „Fast fashion” este un termen referitor la acele companii din industria de îmbrăcăminte care produc haine la modă într-un timp scurt, din materiale de slabă calitate și pe care ni le vând ulterior la prețuri reduse.
Desigur că această industrie nu ar fi rezistat dacă oamenii nu ar fi cumpărat îmbrăcămintea. De ce să plătești mai mult pentru haine care vor lua mai mult timp să ajungă la tine, când poți pur și simplu să intri în Zara sau H&M? Pentru că vei primi calitatea pentru care plătești, articolele respective sunt produse în condiții deplorabile de către oameni sub plătiți în fabrici care poluează aerul și apele, pentru ca noi să ne primim blugii la reducere care se vor rupe în mai puțin de un an.
Odată cu apariția ideii de social media a crescut și popularitatea acestor companii, iar dacă înainte trend-urile durau câțiva ani, acum nu țin mai mult de un sezon. Vezi o persoană străină purtând ceva pe Tik Tok, mulțumită gândirii de turmă și a strategiilor reușite de marketing următoarea zi vezi încă cinci, iar peste o săptămână te trezești la mall cumpărându-ți articolul respectiv. A devenit mult prea simplu să te lași influențat, să fii convins, să cumperi și să consumi până când nu mai au loc hainele în șifonier.
Însă, asemenea oricărui curent, fast fashion-ul a creat și un contra curent. Astfel a fost popularizat în rândul tinerilor mersul la Second Hand. „Thrifting-ul” a apărut din necesitate, dar în timp a devenit un aesthetic. Câte persoane merg astăzi la S.H. din nevoie și câți dintre noi mergem pentru că am văzut videoclipurile intitulate „Thrift trip” sau “Come thrifting with me”? Moda de a cumpăra de la Second Hand este, ca majoritatea lucrurilor din ziua de azi, o lamă cu două tăișuri. Aceasta are un impact pozitiv asupra mediului și rivalizează cu industria fast fashion, dar, în același timp, hrănește dependența de cumpărături a generației noi și obsesia oamenilor pentru prețuri mici.
Să spunem că te decizi să înoți împotriva curentului, refuzi să pici în plasă și vrei să le oferi și celorlalți oportunitatea. Îți deschizi propria afacere. Îți creezi niște design-uri. Investești timp și bani, apoi intri pe internet și vezi că în mai puțin de o săptămână o companie ți-a copiat ideea și o vinde la o fracțiune din preț. Site-urile precum Shein și Aliexpress produc haine în masă la o calitate mult inferioară, iar prin acțiunile lor reușesc să facă rău cumpărătorului, angajaților și planetei. Totuși, mulți cumpară în continuare de la ei în ciuda faptului că sunt conștienți de felul și condițiile în care au fost fabricate hainele pe care le poartă și astfel industria continuă să crească și să se dezvolte.
Nu putem să evităm complet participarea la fast fashion, căci lumea în care trăim favorizează accesibilitatea în detrimentul eticii. Cu toate astea, alegerile ne aparțin și fiecare acțiune a noastră are șansa să încline balanța într-un sens sau altul.
