Text: Teodora Țugui
Grafică: Maria Dumitrescu
Foto: Sommer Miruna
DTP: Alexia Mănica
Mergând la școală, fiecare își dă seama, în timp, ce metodă de învățare funcționează cel mai bine pentru el. Poate avem memorie auditivă sau, poate, asociem informația cu simboluri, culori sau simple desene. Unii se concentrează mai bine când lucrează singuri, alții au nevoie de un grup de studiu pentru a se simți motivați. Dar oare chiar mai e posibil să înveți complet singur, în zilele noastre? De câte ori îți verifici telefonul în timp ce îți faci temele? Mai bine zis, de câte ori îl deschizi pentru a căuta răspunsurile? Ușor, ușor nu mai avem încredere în propria minte, iar tehnologia ne dă încă un motiv să o considerăm indispensabilă vieții. Deci, chiar ne facem temele singuri! Doar noi și alți 20 de milioane de utilizatori. Te-ai întrebat vreodată cum apare de fapt dependența de aceste programe?
Încă de când copilul primește un telefon conectat la Internet, va fi tentat să caute răspunsuri la toate întrebările care nu-i dau pace. La început, va fi un joc distractiv, dar apoi, când va vedea cât de aproape e informația și cât de ușor e să dai un share ca să vadă și prietenii tăi ce ai aflat, research-ul va deveni plictisitor. Internetul se va transforma dintr-o enciclopedie digitală, în cea mai simplă cale de a scăpa de responsabilități, printre care și temele. Și cine are nevoie de niște elevi naivi, plictisiți, al căror simț al rațiunii a fost distrus aproape în întregime de tehnologie? Exact! O companie de șmecheri, gata oricând să se îmbogățească. Platformele Brainly, Photomath sau chiar banalele forumuri ca TPU se bazează pe același principiu. Elevii trebuie să introducă doar câteva cuvinte din cerință, iar aplicațiile se vor folosi de răspunsurile altor utilizatori sau de calculele unui calculator pentru a-i pune în față cât mai multe metode de rezolvare. Scopul lor este să ne dea siguranța că știm, că ne vom descurca și singuri, dar la fel ca în majoritatea cazurilor, aparențele înșală.
Lăsând la o parte răspunsurile greșite, din surse prost informate și elevii care nici nu se mai chinuie să înțeleagă lecția, există și alte efecte negative, de lungă durată, despre care nu se vorbește atât de des. Spre exemplu, lipsa de originalitate. Notele sunt aceleași pentru toți așa că nu prea contează creativitatea. Oricum toată clasa va avea răspunsuri identice, iar profu’ n-o să pună notă mică chiar tuturor. Am depăși așa, la fiecare oră, recordul prostiei, luând unu fără măcar să ne uităm în foaia colegului.
Pe lângă asta, utilizatorii se confruntă și cu cyberbullying-ul. Ca pe orice altă aplicație, și aici există așa numiți „hateri”, care nu pot dormi bine fără să comenteze un „Bă ce prost ești că nu știi asta!”. Cuvinte care inițial par inofensive, dar, în timp, își pun amprenta asupra încrederii de sine a unui elev, care brusc nu se va mai considera așa bun la respectiva materie. Chiar dacă profesorul se va interesa de starea sa, bullying-ul rămâne un secret. „Doar n-o să-i spun că utilizator178903 a râs de mine în timp ce-i copiam tema!”.
Și nu în ultimul rând, probabil cea mai gravă problemă dintre toate: lipsa de concentrare. Poate există în lumea asta doi, trei elevi care folosesc Brainly doar ca să se verifice, dar nici ei nu apucă să scrie două rânduri, căci pe ecran deja încep să curgă notificările. A postat Alex a zecea oară azi și Ana te-a menționat chiar acum într-un story. Cum să ratezi așa ceva?! Fără să vrei, arunci o privire pe conturile lor, pe ale prietenilor lor și tot așa până ce trebuie să pleci la școală, iar tema tot copiată ajunge. Dacă adolescenții nu pot ignora nici măcar rețelele de socializare pentru câteva minute, ce așteptări mai avem de la ei? Generația crescută pe Tik Tok cu video-uri de 60 de secunde și-a pierdut atenția înainte să înceapă temele.
Cum putem remedia toate astea? Foarte simplu! Pornind de la metodele de predare din școli. Dacă elevii ar avea curajul de a pune întrebări sau chiar de a răspunde greșit, pentru a fi corectați, lucrurile ar merge deja mult mai bine. Puțini profesori știu cum să răspundă la curiozitățile elevilor fără a le da impresia că e greșit să nu știi. Așa, cadrele didactice doar încurajează fenomenul. Dacă și-ar dori cu adevărat ca temele să aibă sens, ar găsi exerciții ceva mai complexe, cu răspunsuri peste care nu dai cu două click-uri și, înainte de toate, s-ar asigura că toți pleacă acasă cu lecția înțeleasă. Totuși, există și profesori care vor să facă o schimbare, o schimbare spre mai bine. Profesori care își dau silința și pun accent pe înțelegere, nu pe tocit. De genul lor avem nevoie pentru a avea succes. Dacă tot nu ne descurcăm la teme, ar fi mai indicat să vizionăm câteva lecții online sau să consultăm cărțile alea groase pe care le-am primit la începutul anului.
Sistemul are nevoie de multe îmbunătățiri, dar ca să schimbăm ceva ne trebuie mai întâi o educație. Până acum nicio aplicație nu e capabilă să ne-o ofere în totalitate. Școala rămâne cea mai avantajoasă opțiune. Deci ce mai aștepți? Pune-ți pe mute telefonul, reinstalează-ți creierul și hai la teme!