ABC-ul drogurilor la adolescenți

Foto: Maria Aurora Hiastru
Tehnoredactor: Andreea Găgeatu

Disclaimer: Acest articol abordează un subiect foarte delicat. Va fi lung și complex, dar vei ieși de pe site-ul revistei LZR cu niște informații prețioase. Mai în glumă, mai în serios, pericolul este real și nu îți voi băga pe gât clișeul obișnuit că „spune NU drogului pentru că nu îți face bine”. Tu singur vei deduce acest mesaj, dar doar dacă te vei informa cum trebuie. Consumul de droguri este dezastruos la vârste fragede, dezechilibrează drastic organismul tânăr, iar dacă vrei în viața asta să încerci „ca să vezi cum e”, ei bine, creierul uman nu se maturizează complet decât la 25-30 de ani. Nu pierde potențialul vârstei tale!

Ai fi surprins să afli de câte ori ai trecut pe lângă cineva pe stradă care ascundea în buzunar, îndemânatic împachetată, câte o comoară chimică surprinzătoare sau o plantă medicinală „vindecătoare”. Aceste senzații tari sunt mai aproape de tine decât te-ai aștepta și se comercializează pe sub mână mai ușor decât am putea crede, din păcate.

Împinși de curiozitate sau de anturaj, mulți tineri aleg să consume asemenea tentații, nerăbdători să simtă trenulețul din Orășelul Copiilor în confortul propriei case. Însă în ce constă toată aventura asta și pentru ce atâția bani și atâta vâlvă? Sunt drogurile secretul unei vieți împlinite?

Este timpul să distrugem miturile şi să abordăm şi acest subiect tabu. A învăța cum funcționează drogurile te va ajuta să le înțelegi şi riscurile refugierii în ele.

Ce sunt drogurile?

Termenul de „drog” are mai multe înțelesuri. În sens larg, acesta desemnează orice substanță (naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcționării unui organ, precum și dezechilibrul stării psihice. În sens restrâns, se referă la substanțe care provoacă dependență şi care sunt de multe ori ilegale.

În funcție de modul în care se obțin, drogurile sunt de 2 tipuri: – naturale (au la bază plante, sunt neprocesate chimic): cocaina, cafeina, morfina, codeina, opium şi altele; – sintetice/etnobotanice (procesate chimic în totalitate): LSD, amfetamină, ecstasy etc.

Singurele droguri legale sunt chiar alcoolul (etanolul), tutunul (nicotina) și cafeaua (cafeină).

Partea mai interesantă a acestui articol o reprezintă totuşi drogurile ilegale. Acestea sunt clasificate în:

DEPRESIVE/SEDATIVE („downers”): alcool, benzodiazepine (alprazolam-Xanax, diazepam- Valium, lorazepam-Ativan), cannabis (marijuana, cânepă), barbiturice;

Aceste droguri acționează pentru a „calma” sistemul nervos central, unele dintre ele acționând și ca somnifere.

STIMULENTE („uppers”): cocaina, amfetamina, nicotina, cafeina;

Aceste droguri stimulează activitatea sistemului nervos central, punându-l în alertă.

OPIOIDE/NARCOTICE: morfina, heroina, opiacee, codeina;

Aceste droguri calmează durerile, însă nu combat procesul inflamator, doar modifică modul în care organismul percepe durerea.

HALUCINOGENE („trips”): LSD, mescalina, ciuperci;

Aceste droguri produc modificări ale percepției prin acționare asupra circuitelor neuronale din creier (cele care utilizează neurotransmițătorul numit serotonină) inducând imagini, sunete și senzații care par reale, dar care nu există.

Drogurile de risc sunt depresivele , drogurile stimulente, perturbatoare, halucinogene, care alterează starea de conștiență: canabis, LSD, ecstasy, psilocibină etc.

În Raportul Național privind Situația Drogurilor din România din anul 2011 al Agenției Naționale Antidrog se prezintă un studiu din care rezultă că cele mai consumate droguri ilegale sunt, în ordine, canabisul, ecstasy (MDMA), heroina și cocaina. În prezent, consumul în rândul elevilor este în creștere în mod special al marijuanei (iarbă), al etnobotanicelor și al alcoolului. Cea mai mare problemă este existența mitului că marijuana nu produce dependență, iar faptul că este utilizată în cazuri medicale aflate în faze terminale (cum ar fi cancerul sau SIDA) o face să aibă o mai mare priză la adolescenți.

Cum funcționează drogurile?

Drogurile sunt substanțe care schimbă felul în care funcționează corpul nostru. Introduse în organism prin înghițire, inhalare sau injectare, acestea găsesc calea până în sânge, urmând să fie transportate la restul organelor și să acționeze în consecință.

Creierul are aproximativ 90 de miliarde de celule nervoase care trimit impulsuri prin intermediul receptorilor. Receptorii aceștia se numesc neurotransmițători, iar fiecare are un rol specific. Cei mai relevanți neurotransmițători sunt dopamina (moleculele surprizei, anticipării plăcerii, recompensei), GABA (moleculele inhibitoare/relaxante ale SN), glutamatul (moleculele stimulatoare ale SN), anandamida (moleculele extazului, euforiei), serotonina (moleculele bunei dispoziții) și adrenalina.

Drogurile interferează cu modul în care celulele nervoase trimit, primesc și procesează impulsurile prin intermediul acelor neurotransmițători. Unele droguri, cum ar fi marijuana și heroina, activează neuronii din cauză că au o structură chimică asemănătoare cu cea a neurotransmițătorilor. Aceasta permite drogurilor să se atașeze de neuroni, potrivindu-se acolo aidoma unei chei în broasca unui lacăt. Un alt mod prin care drogurile acționează este prin suprastimularea „circuitului de recompensă” al creierului, dopamina fiind neurotransmițătorul care cere să i se dea şi mai mult de fiecare dată, ducând astfel la dependență.

De ce consumă lumea droguri?

Pentru plăcerea pe care se crede că o aduc atât pe plan personal, cât și social sau familial. Unii adolescenți consideră că drogurile îi vor ajuta să gândească mai bine, să fie „populari” sau să aibă rezultate mai mari în carieră ori educație. Alții sunt curioși și cred că nu se poate întâmpla nimic de la o singură doză. Alții vor să se integreze, având pe umeri o anumită presiune socială. Majoritatea oamenilor apelează însă la această alternativă pentru că au stări depresive. Aceştia nu mai pot să gestioneze realitatea și caută un refugiu. Adevărul este că drogurile nu vor rezolva problema, ci doar vor inhiba trăirile puternice din urma ei și o vor ascunde temporar. Tulburările psihice vor rămâne acolo şi se vor adânci, iar sănătatea mintală se va înrăutăți.

Totuși, de menționat este și romantizarea drogurilor în cântece, filme și seriale chiar şi în România, industria de divertisment influențându-ne uneori puternic. Dacă n-ai auzit de versurile „Mă cobor din mașină, trag spice fără nicio vină”, ne gândim serios cum să te ajutăm să tragem piatra de la peștera în care trăieşti ca să intre şi acolo niște lumină.

Ce este sevrajul?

Sevrajul reprezintă încheierea administrării de substanțe, după ce efectul ultimei reprize de consum a trecut, când se încearcă renunțarea la acest obicei. Simptome fizice și psihice precum anxietate, depresie, oboseală, iritabilitate, insomnii, greață, convulsii, sau chiar halucinații pot apărea în procesul de vindecare.

Navigând pe internet, sunt convinsă că ai dat de unele denumiri ca din povești de sunau a curcubeie și a floricele, însă nu te-ai gândit până acum la semnificația acestui limbaj codat. Există nenumărate denumiri în argou atribuite formelor lor de prezentare, în funcție și de metaforele efectelor psihedelice asociate cu acestea.

Iată o listă cu unii termeni, atât în română, cât și în engleză, ca să te facă conștient despre ce se vorbește de fapt și să nu umbli pe întuneric:

Cannabis: 《hash》, 《blow》,《420》,《dope》,《herbe grass》,《weed》, 《iarbă》

Ecstasy: 《E》,《doves》, 《mitsubishis》,《yokes》,《shamrocks》, 《MDMA》,《Molly》

Heroina: 《gear》,《smack》,《junk》, 《H》

Cocaina: 《coke》,《Charlie》,《snow》, 《făina》,《cocsul》,《nuca de cocos》, 《praful》

Amfetamina: 《speed》, 《whizz》,《uppers》,《cristal》

LSD: 《Acid》,《Trips》,《Yellow Sunshines》,《Blotter》,《Tabs》,《Doses》,《Pills》

Cât de gravă este dependența de droguri?

Conform Raportului Naţional privind Situaţia Drogurilor ANA din 2015, prețul pe care îl are de plătit societatea pentru consumul de droguri legale și ilegale este undeva la 16 milioane de lei (doar detenția și tratamentele incluse, fără a lua în considerare bugete de poliţie, vamă sau alte organe de control).

O parte din banii ăştia se duc pe centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog – 6 în Bucureşti şi 41 în restul ţării.

Lăsând la o parte integritatea financiară, dependența este o afecțiune cronică a creierului ce împinge la acte compulsive de consum, în ciuda consecințelor dăunătoare pentru cel dependent și cei din jurul său. Dependența poate fi psihologică, cum ar fi la început când te apuci de fumat și deprinzi familiaritatea gestului, dar poate fi și chimică, atunci când corpul cere nemulțumit constant. Problema este mult mai complexă – dependența de droguri este o boală care are impact asupra creierului și, din cauza aceasta, nu poate fi vorba doar de voință. Cei care vor să lase această dependență în spate sunt supuși unor sentimente inimaginabile. Aici nu mai este vorba doar despre o joacă de copii și miza este fericirea de durată, uneori prețul este viața.

Vestea bună este că România continuă să se numere printre ţările europene cu cel mai scăzut consum de droguri, situându-se sub media europeană a consumului pentru majoritatea drogurilor, chiar pe ultimele locuri.

Sinceră să fiu, primește-ți extazul dintr-o persoană mai bine decât dintr-o substanță. Viața este prețioasă, azi o ai, mâine n-o mai ai, totul este imprevizibil. Viața este prea frumoasă s-o irosești regretând. Totul ține de alegerile tale. Totul ține de tine.