Foto: Delia Ivașcu
Tehnoredacție: Daria Motoc
La sfârșitul clasei a opta, toți trecem prin experiența ordonării liceelor în funcție de preferințe. Pentru cei care nu sunt foarte bine informați, completarea acelei fișe poate crea probleme și, din păcate, uneori se mai întâmplă să fie puse și opțiuni în mod greșit. Personal, a fost foarte clar ce îmi doream (și care era alegerea corectă) – Lazăr, dar, desigur, unii absolvenți ai ciclului gimnazial, fiind derutați, aleg a pune, în mod eronat, alte licee pe primul loc, în speță – Sava.
Localizat în proximitatea laturii neimportante a Cișmigiului, Colegiul Național („Regal”, cum le place lor să spună) „Sfântul Sava”, o clădire spitalicească a cărei bătătură se numește (fiți pregătiți) Intrarea Sfântul Sava, este, vezi doamne, cea mai veche școală din București. Sunt sigur că ați auzit asta, dar, practic, Lazăr este mai bătrân cu 4 ani. Să vă explic de ce: deși conceptul Școlii de la Sfântul Sava pornește încă din 1679, existența Liceului „Sfântul Sava” ca unitate de învățământ independentă începe abia cu anul 1864, când Alexandru Ioan Cuza desparte Colegiul „Sfântul Sava” în două secții: cea pentru învățământul superior (Universitatea din București) și cea pentru învățământul inferior (Liceul „Sfântul Sava”).
Iar, cum ar trebui toți să știți deja, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” este o instituție publică de învățământ cu acte în regulă încă din 1860. Deci, Colegiul „Gheorghe Lazăr” este mai bătrân cu 4 ani decât Colegiul „Sfântul Sava”, însă, acest aspect îl lăsăm de la noi – altfel, dragii prieteni din Sava ar rămâne prea rapid fără argumente într-o discuție amiabilă legată de care liceu este mai bun și de ce Lazăr.
Știți ce liceu a absolvit Andreea Esca? Lazărul. Știți ce liceu nu a absolvit Andreea Esca? Sava. Știți cine a absolvit Sava? Domnul Vadim Tudor. Ce revistă i-a luat interviu doamnei Andreea Esca? Revista LZR. Cui i-a luat interviu Revista Ça Va? În orice caz, nu Andreei Esca.
Ca să n-o mai lungim degeaba: de altceva, în afară de politicieni, mai rar auzi ieșind din Sava, în timp ce Lazăr este casa lui Shurubel, Andreei Esca și să nu uităm de actorul Florian Pittiș, regizorul Liviu Ciulei și mai ales de criticul literar Tudor Vianu (@C.N.I.T.V., ce ați făcut bobiță?).
Totuși a venit vremea să lăsăm aceste dispute infantile în urmă (sunt dispute infantile, pentru că doar un copil sau doar o persoană nu foarte inteligentă ar repeta de două ori același lucru și s-ar aștepta la un rezultat diferit) și să nu ne mai uităm urât unii la alții când ne vedem prin Cișmigiu. Pentru început, avem deja două lucruri care ne unesc. Primul este chiar Gheorghe Lazăr. Dascălul din Avrig (pseudonimul lui Gheorghe Lazăr) este cel care a întemeiat Școala cu predare în limba română de la Sfântul Sava. Deci, practic, Sava este unde este acum datorită lui Gheorghe Lazăr.
Al doilea lucru care ne înfrățesc sunt culorile. Noi avem bleu ciel, iar „Cei de la Sfântul Sava, albastru ca sineala de rufe”, cum spunea Grigore Băjenaru în „Cișmigiu et comp”. Deși e aceeași culoare, nu există termen de comparație între cele două nuanțe.
Dar stați puțin, asta nu este tot!
(puțin teleshopping, dar la tastatură)
Începând de azi, un al treilea lucru ne va uni: Revista LZR și Revista Ça Va încep un parteneriat, o colaborare, al cărei scop, printre altele, este să și pună capăt acestei rivalități. O colaborare ciudată, nu? Dacă ar fi existat în noiembrie 2020, sigur și-ar fi găsit loc printre exemplele din articolul Colaborări ciudate.
