Tehnoredactor: Andreea Găgeatu
Acest articol vorbește despre spațiul digital din România și lipsurile acestuia.
15 ianuarie 2021. Este aproape ora 15 și zeci de mii de oameni așteaptă încordați. Nu, nu este vorba despre vreun moment hotărâtor al istoriei românilor. Începe doar a doua etapă a vaccinării împotriva coronavirusului. Mai sunt doar zece secunde până la 15… start! Românii din toate colțurile țării rămân stupefiați: de ce nu se pot programa încă cei din etapa a II-a? La 15:20, purtătorul de cuvânt al STS-ului (Serviciul de Telecomunicații Speciale) declară că totul s-a blocat deoarece trebuie extrase de pe website toate datele din prima etapă. În scurt timp, platforma de vaccinare a picat complet.
Bineînțeles, acest incident nu este singurul care ne oferă o imagine clară despre cât de bine funcționează serviciile online din România. Pe hârtie, avem de toate: platformă de plătit taxe, platformă de vaccinare, portaluri prin care poți depune documente și nenumărate website-uri dedicate administrației publice. Nimic nu ne lipsește, în afară de utilizatori.
Este adevărat că, în spusele lui Ludovic Orban (fostul prim-ministru), „nu ne mișcăm atât de repede precum ne-am dori, dar progresăm”. În ultimii ani a existat o creștere semnificativă în serviciile online oferite de guvern și se poate spune că acestea funcționau relativ bine. Pentru început, nu a fost rău deloc. Cererea a crescut însă rapid și ne-am trezit că am rămas numai cu platforme învechite, incapabile să proceseze cantitățile uriașe de informație necesare în ziua de azi.
Cel mai simplu exemplu este ghiseul.ro, website dedicat plătirii taxelor și impozitelor. O invenție cât se poate de utilă, dar cu o problemă majoră: lipsa de instituții. Pentru a putea să utilizezi această platformă, primăria localității tale trebuie să fie înregistrată pe site. Din cele 3200 de unități administrative din România, abia 400 sunt înscrise pe ghiseul.ro. Teoretic, această înscriere ar fi trebuit să fie complet gratuită, însă s-a descoperit că, pentru a „uni” platforma online a unei primării cu ghiseul.ro, trebuie plătite taxe în valoare de câteva mii de euro furnizorilor sistemelor digitale din unitatea respectivă. Evident, fondurile nu sunt întotdeauna suficiente, așa că sunt prioritizate alte cheltuieli, digitalizarea rămânând astfel pe ultimul loc. Platforma nu are prea mulți utilizatori, numărul acestora fiind momentan sub un milion, ceea ce reprezintă numai 5.5% din populația adultă a României.
Recent, un studiu realizat pe teritoriul UE a dovedit că aproximativ 42% din români nu au aproape deloc experiență în utilizarea Internetului. Suntem pe ultimul loc, urmați îndeaproape de Bulgaria cu 41% și Grecia cu 36%. Sute de mii de români încă nu au acces la internet sau la tehnologie în general. Cum am putea să ne mutăm serviciile în mediul digital dacă peste o treime din populație nu ar putea să le acceseze și să le utilizeze corect?
Necesitatea serviciilor online a devenit mai evidentă ca niciodată din cauza pandemiei. Încet, dar sigur, au început să apară din ce în ce mai multe platforme care au ca scop diminuarea cozilor interminabile de la ghișee, oferind o alternativă sigură persoanelor din categoriile vulnerabile. În ciuda acestui fapt, numai 35% din români au folosit în 2020 platformele guvernamentale. Implementarea unor alternative moderne și rapide a devenit scopul principal al țării, dar nimeni nu s-a gândit prea mult la cine va putea beneficia de pe urma lor. Răspunsul cel mai evident ar fi, bineînțeles, populația în vârstă, care are momentan nevoie de protecție. Din păcate, majoritatea persoanelor vârstnice nu știu să utilizeze astfel de servicii – nimeni nu îi învață cum să o facă. În unele țări precum Australia, guvernul vine în ajutorul seniorilor, oferindu-le cursuri gratuite de utilizare a computerului. Educația digitală, dacă o putem numi astfel, a devenit de maximă importanță pentru vârstnici, dar nu și pentru guvern, fapt ce dovedește că, din anumite puncte de vedere, încă nu suntem pregătiți pentru mediul online.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România nu are un nivel prea ridicat de digitalizare, plasându-se pe penultimul loc în topul țărilor cu cea mai dezvoltată economie digitală. Problemele sunt multe și aproape inevitabile, însă nu putem decât să încercăm în continuare să dezvoltăm lucrurile pe care deja le avem, în loc să creăm sute de servicii online mediocre.
Un lucru este sigur: criza prin care trecem acum este o adevărată oportunitate pentru spațiul digital român. Tot ceea ce ne mai rămâne de făcut este să profităm cu adevărat de situație și să progresăm în acest domeniu crucial pentru dezvoltarea oricărei țări moderne.
