Grafică: Maria Iacob & Alexia Chiriță
Tehnoredactor: Ileana Cuculas
Se țin festivalurile Neversea și Untold?
Pentru reluarea unor astfel de activități este necesar un dialog permanent între organizatori și autorități. Autoritățile sunt împărțite în oameni cu opinii diferite: cei care susțin că domeniul cultural este o prioritate, cei care consideră că România nu își poate asuma un asemenea risc și cei cărora, într-un mod foarte sincer, nu le pasă. Problema e că, printre toți acești „conducători”, nimeni nu-și poate asuma acum un răspuns negativ sau pozitiv. Iar această poziție de neutralitate este mai nocivă decât însuși un răspuns negativ: pentru că logistica unor astfel de evenimente nu se poate procura de pe o zi pe alta sau nu poate depinde de indicele de infectare calculat la mia de locuitori, stabilit eventual cu 2 săptămâni înainte de eveniment.
Edi Chereji, Directorul de Comunicare și Marketing al festivalurilor Neversea și Untold, susține vehement, atât pe pagina personală de Facebook, cât și în declarațiile publice, că reluarea acestei activități este importantă și că dialogul dintre organizatori și autorități ar trebui să existe, pentru găsirea celei mai bune variante: „Spuneam acum câteva săptămâni că avem soluții pentru redeschiderea sectorului cultural în acest an, doar că avem nevoie de un dialog cu autoritățile. Tot atunci mai spuneam și că, odată ce stabilim alături de autorități „manualul de utilizare” al unui eveniment, cu măsuri clare, cu acces pentru cei testați la intrare/vaccinați/testați PCR/dovadă anticorpi, nici nu ar trebui să se mai pună problema unui număr limitat de participanți! Atât timp cât aplicăm măsuri prin care să le oferim acces celor care nu reprezintă niciun risc, că sunt 100 sau că sunt 50.000 de participanți, e același lucru, e la fel de sigur! Și mai spuneam, tot atunci, că noi, organizatorii, suntem responsabili. Și că participanții la festivaluri sunt responsabili și sunt obișnuiți cu reguli, pentru că prezența la un festival presupune o serie de reguli de participare, chiar și în condiții normale.”
Raed Arafat, Secretar de Stat, declară, potrivit Radio Europa Liberă România: „Nimeni nu poate să dea un răspuns concret acum și răspunsul o să fie în funcție de cum evoluăm. Noi nu știm cum evoluăm, s-ar putea să ne trezim cu o creştere şi cu un vârf nou, nu ştie nimeni. Riscul se asumă. Noi trebuia să fim corecţi şi să spunem atenţie şi asta este. (…) La festivaluri mari, dacă vinzi 10, 20, 50, 100 de mii de bilete, apoi ne trezim că nu putem să organizăm festivalul cu 300 de mii de oameni în câteva zile?”.
Edi Chereji spune că: „Prin reluarea evenimentelor nu se dorește îmbogățirea organizatorilor, ci se dorește reluarea unei activități economice care implică zeci de mii de oameni, de la organizatori la artiști, la tehnicieni, la transportatori, la spații de evenimente – majoritatea fiind oameni care nu au avut activitate de un an!”
Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, într-o declarație acordată Digi24, susține că va înainta o serie de soluții de siguranță, astfel încât, când vremea va permite, evenimentele să se desfășoare cu un risc minim de răspândire a virusului.
Festivalurile pot fi sigure?
Aici organizatorii spun că da. Inclusiv Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, afirmă că soluții pentru asigurarea unui mediu corespunzător normelor există și că Ministerul Culturii pledează pentru susținerea evenimentelor fără un număr maxim de persoane. Este bine-cunoscut faptul că la astfel de evenimente publicul este reprezentat în majoritate de oameni tineri, așa că, în mare parte, riscul ar fi reprezentat de răspândirea virusului în momentul în care, după festival, tinerii ar ajunge acasă la familiile lor. Însă, cum de altfel spune și campania de vaccinare, cei bătrâni au fost și sunt în continuare (teoretic) prioritizați. Printre participanți s-ar putea număra și persoane care au trecut prin boală și care, astfel, au anticorpi. O altă măsură pentru sporirea siguranței ar fi testarea rapidă, care e soluția perfectă și pentru cei care nu vor să se vaccineze și pentru cei care nu s-au putut vaccina. Deci, mergând pe aceste 3 soluții simple: vaccinare, trecut prin boală sau/și testare rapidă, dacă eventual și campania de vaccinare va decurge în ritm normal, putem afirma că aceste evenimente au un potențial ridicat de a fi sigure. Acum depinde de mai mulți factori, de la organizare până la aplicarea normelor impuse, însă cert este că festivalurile nu merită excluse de pe lista posibilelor evenimente din 2021. Dacă dialogul dintre aceste două tabere: organizatori și autorități – ar exista, cu siguranță, până și la capacitate redusă și cu mai multe restricții, aceste festivaluri vor putea avea loc. Mai mult, e 2021, avem experiență legată de acest virus. Amânarea cel puțin a discuțiilor nu reprezintă decât adâncirea și mai mare a problemelor economico-sociale care vor surveni după câțiva ani de pandemie.
Când aflăm răspunsul?
Foarte bună întrebare. Căci dacă îl primim prea târziu, ne putem lua adio de la orice festival. Fie el și pozitiv, venit în luna iunie, va face imposibilă organizarea festivalurilor. Puțină siguranță, asumare și predictibilitate nu ar strica – căci oamenii „de sus’’ sunt puși acolo tocmai pentru a-și asuma decizii.
Nu e exagerat totuși să vorbim despre festivaluri în contextul în care încă suntem în pandemie?
Chiar dacă festivalurile vor avea loc, grija pe care o purtăm cu noi de mai bine de un an nu trebuie încă să dispară. Festivalurile nu au ca scop luarea în derâdere a măsurilor, a gravității situației. Așa că, după experiența din ultimul an, după ce 800.000 de români au supraviețuit acestei boli, după ce vaccinul a fost găsit și după ce testarea rapidă s-a dovedit o variantă eficientă, cel puțin la nivel teoretic, ar trebui să vorbim despre reluarea activității unui asemenea segment economic și social important. Ne-am obișnuit să vedem restricțiile ca pe ceva normal. Ne-am obișnuit să vedem „normalul” din 2019 ca pe un „anormal” al zilelor actuale. Și asta, în opinia mea, e trist – că vom uita, într-un final, ce a însemnat odinioară viață.
