Text: Rareș Pătroi și Mara Vasile
Grafică: Rebeca Doagaru
Tehnoredactor: Alexia Mănica
„Nu văd aici un capăt de țară” a spus premierul Florin Cîțu după ce a anunțat că studenții nu vor mai avea parte de gratuitate la transportul cu trenul. Da, ați citit bine, articolul de lege care acorda gratuitate studenților la transportul cu trenul nu va mai fi valabil. După cum v-ați fi așteptat, acest lucru a stârnit multe controverse și nemulțumiri între studenți, mai ales că ne aflăm într-o perioadă mai sensibilă și necesitatea transportului în comun nu poate fi negată. Totuși, legea nu se aplică și studenților orfani sau proveniți din case de copii, care beneficiază de transport gratuit ca până acum.
Dar ce presupune, de fapt, noua reformă legată de transportul studenților?
Potrivit OUG nr. 8/2021, studenții în vârstă de până la 26 de ani ce sunt prevăzuți în art. 205 alin. (2) din Legea educației naționale vor avea parte de o reducere de 50% din prețul întreg al unui bilet la transportul feroviar intern la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, indiferent de distanță sau de rutele călătoriilor pe tot parcursul anului.
Obiectiv vorbind, dacă s-ar face o comparație cu Uniunea Europeană, este adevărat că nu multe țări oferă transport gratuit pentru studenți, investind banii respectivi în alte domenii. Mai ales acum, pe perioadă de pandemie, putem înțelege de ce niște măsuri trebuie luate și niște compromisuri trebuie făcute. Astfel, deficitul bugetar a reprezentat unul dintre motivele invocate care a contribuit la luarea măsurii. Totuși, asta nu exclude dificultatea studenților de a se deplasa odată cu această nouă reformă, mai ales cei care fac naveta dintr-un loc în altul. Mulți dintre ei sunt puși în dificultate prin faptul că o vastă majoritate nu-și permite să plătească aceste cheltuieli ce automat fac mai dificilă deplasarea dintr-un loc în altul. În plus, mulți studenți nu au mașină sau pur și simplu preferă o modalitate mai convenabilă de transport. Și oricât ne-ar deranja să auzim, suntem într-o perioadă de pandemie și sursele de venit ale tuturor sunt oarecum limitate. Să nu uităm, de asemenea, că parlamentarii beneficiază de un transport privilegiat, iar față de acest lucru nu s-a luat nicio măsură. Coaliția de guvernare PNL – USR PLUS – UDMR nu a susținut nici propunerea de a aloca studenților 12 călătorii gratuite cu trenul, pe lângă reducerea de 50% a biletelor.
Dar ce părere au studenții despre eliminarea gratuității? Cătălina, studentă, ne-a spus că ,,Față de retragerea gratuității biletelor de tren pot să spun că înțeleg rațiunea care a stat în spatele realizării bugetului pentru 2021, iar această măsură ar trebui să contribuie la salvarea României de la deficitul mare cu care am intrat în acest an. Dar recunosc că nu știu ce gaură în buget făceam noi, cei care ne plimbam cu trenul până acasă, ori în vremuri mai puțin pandemice, prin țară. Consider că am fi avut nevoie de mai multă transparență: ,,uitați, tăiem de aici, dar o să vedeți rezultate aici” sau eventual să se precizeze că se dispune temporar… Dar s-a creat scandal, pentru că avem o voce care prea rar este auzită. Ni s-a luat un beneficiu pe care îl primisem, trebuia justificat și trebuia să fim tratați ca egali. Nu priviți de sus și apoi considerați entitled pentru că plângem după gratuitate, ,,că deh, așa sunt studenții români, vor totul pe gratis”.
Mai multe organizații ale studenților din România s-au arătat nemulțumite în legătură cu eliminarea gratuității. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România și Asociația Studenților în Drept au transmis Avocatului Poporului o cerere de sesizare a Curții Constituționale a României în legătură cu ordonanța de urgență: ,,Ne menținem critica față de oportunitatea OUG nr. 8/2021, adoptate fără realizarea niciunui studiu de impact sau a vreunei analize care să justifice eliminarea acestui drept al studenților din România. Amintim faptul că Ordonanța de Urgență nu este motivată sub aspectul urgenței, nu este subsumată unei situații extraordinare, nu s-a impus o reglementare ce nu putea fi amânată și afectează dreptul constituțional la egalitate în fața legii (art. 16), dreptul la învățătură (art. 32) și regimul privind protecția tinerilor (art. 49) din Constituția României.”
Studenții și-au exprimat nemulțumirea, dar pare ca aceasta a fost în zadar. Deci, chiar dacă putem să înțelegem ambele perspective, cu siguranță măsura reprezintă o incovenientă pentru studenții români. O întrebare pe care putem sa ne-o punem, în final, este: vor mai urma și alte măsuri de acest fel?
