Grafică: Alexia-Maria Chiriță
Tehnoredactor: Ileana Cuculas
N-aș vrea să țin un discurs inspirațional aici, pentru că știm cu toții cât de irelevant ar fi. Nu aș vrea nici să sun a ceva ce vine în sprijinul celor care aleg să nu se miște deloc. Va fi un articol, zic eu, luat din realitatea în care trăim.
Să faci sport este un MUST din mai multe motive, dar până să ajungem acolo, cred că trebuie să definim ce înseamnă să faci sport. Să faci sport (sportul pentru viața de zi cu zi, nu sportul de performanță) nu înseamnă să mergi la sală absolut zilnic și să vrei să te transformi într-o mașinărie capabilă să ridice cât mai multe kg. De fapt, în comparație cu avantajele psihologice pe care sportul le aduce, aspectul fizic este doar un rezultat (obiectiv vorbind), nu un scop. Să faci sport înseamnă să ai o activitate fizică măcar o dată pe săptămână (o alergare pe marginea unui lac, un meci de baschet cu prietenii tăi, un workout de la Pamela Reif) și să ai, în general, o viață activă. Ce este o viață activă? O viață în care alegi (când ai timp) să o iei cu „pe josul” în loc de Uber când ai 2km de parcurs. Când alegi să te duci tu la magazin, să alergi. Evident, asta trebuie complimentat și de un program alimentar sănătos, dar și de un organism cu un metabolism normal.
Unul dintre marile avantaje ale sportului este rigoarea pe care ți-o aduce în viață (nu aș vrea să exagerez, dar consider că este singura metodă prin care te poți autoeduca ca la ora x, în ziua y, să faci lucrul pe care ți-l propui). Dacă te ții de un program de absolut bun simț (să ai o activitate fizică de 2 ore – sau oricât vrei tu – o dată pe săptămână), te înveți că acel lucru trebuie făcut. Și așa începi, ușor, ușor, să te ții de tot ce îți propui în viață – temele pentru școală, examenele pe care vrei să le dai, facultatea la care vrei să ajungi etc.
Cine nu este fericit după ce face sport? Cine nu are ego-ul crescut după o alergare din aia în care voiai să renunți pe la jumătate, dar ai mai tras și ai văzut că ai putut să-ți depășești rezistența și recordul anterior? Cu siguranță că, înainte de a te duce la sală, în mintea ta e numai „Vreau să stau în pat, vreau să stau în pat, vreau să stau în pat!” și îți condamni existența, dar dacă treci peste acel moment (care e exclusiv în creierul tău, în tendința umană de a rămâne în zona de confort) realizezi că satisfacția de după e net superioară. Sentimentul să știi că faci ceva pentru tine este împlinitor. Nu trebuie să explic mai mult, pentru că știți și voi plăcerea aia de a-ți spune ție „Bravo, bă! Ai tras bine azi la sală!”.
Un alt avantaj în a face sport și în a avea o viață în care „alergi” e faptul că, la un punct, vei observa că modul în care arăți te satisface. Și știu că acest aspect este important, nu din punct de vedere rațional. Oricât ar zice oricine că aspectul fizic nu contează, să știți că vă minte. Altfel eu nu-mi explic de ce majoritatea oamenilor este obsedată de modul în care arată (bănuiesc că e ceva genetic să vrem să fim cei mai buni până și la aspectul fizic).
Cu toate acestea, mulți dintre noi își încalcă promisiunile cu ei înșiși și ajung să aibă o viață tristă, dominată de Uber luat pe distanțe de 2km, de expresii precum „mi-e silă”, de kilograme în plus, de incapacitate fizică ș.a.m.d. Oare ce ne oprește din pur și simplu a ne respecta pe noi? Nu am un răspuns, pentru că dacă societatea l-ar fi avut, acum era plin până la refuz Izvorul de oameni care vor să se miște. Dacă ar fi să vă zic câteva tips-uri care uneori funcționează ar fi să vă pur și simplu ignorați partea eului care spune „La ce-ți trebuie acum sală? Nu e nimic dacă nu te duci o data!” și să vă spuneți că trebuie să mergeți. Nimic mai mult decât că TREBUIE. O altă variantă, mult mai imatură, ar fi să vă puneți un prieten să vă sâcâie la cap sau să îi rugați pe părinții voștri, dacă nu mergeți la sală de 2 ori pe săptămână, să nu vă mai dea bani de buzunar (sună absolut imatur și chiar e, dar e o variantă de a vă motiva pentru început). Trebuie să vă obligați. Lucrurile bune nu vin niciodată din confort.
Zi frumoasă tuturor, vă recomand într-un mod absolut subiectiv Lacul Morii pentru alergat.
