Tehnoredactor: Irina Dumitrescu
Feminismul este mișcarea socială care promovează egalitatea dintre sexe, încercând să pună capăt discriminării. În ciuda criticilor, mișcarea feministă nu are nimic de-a face cu deprecierea bărbaților. Aceasta tinde spre egalitate, nu spre superioritatea feminină și abordează subiecte importante precum violența domestică, hărțuirea sexuală, standardele înalte ale societății sau stereotipurile de gen.
Mișcarea a început încă din secolul al XV-lea, când femeile și-au dat, treptat, seama de nedreptățile de care aveau parte și au început să se facă auzite.
De-a lungul timpului au existat trei valuri de feminism, primul început în secolul al XIX-lea de un grup de femei care a organizat Convenția de la Seneca Falls, în cadrul căreia cereau dreptul la vot, oportunități educaționale și economice egale cu ale bărbaților și contestau absența unei reprezentante în dezbaterile politice. Astfel, de-a lungul timpului, numărul țărilor în care femeile aveau posibilitatea de a vota a crescut considerabil, iar odată cu Al Doilea Război Mondial s-au obținut și alte drepturi precum cel la muncă și plată egală cu a bărbaților.
Valul al doilea de feminism a avut loc prin anii 1960 și a abordat discriminarea dintre sexe, reușind combaterea acesteia din punct de vedere legal, iar mai târziu obținerea și dreptului la avort.
În cadrul celui de-al treilea val (anii 1990), adepții mișcării au încercat să schimbe faptul că singurele beneficiare ale mișcării erau femeile caucaziene, creștine și heterosexuale, absolvente ale studiilor superioare, excluzând minoritățile.
După ce femeile s-au luptat sute de ani pentru egalitate și au rezolvat, din punct de vedere legal, cele mai mari nedreptăți, feminismul din ziua de azi încearcă, în continuare, să pună capăt anumitor probleme de actualitate, abordând o multitudine de subiecte controversate care ne privesc pe fiecare dintre noi.
Unul dintre acestea este consimțământul. Comunicarea și respectul sunt cheia către o relație sănătoasă. Solicitarea și obținerea consimțământului sunt necesare, deoarece acesta este cea mai sigură metodă prin care te asiguri că atât tu, cât și partenerul/a tău/a vă simțiți în siguranță unul cu celălalt. Orice act sexual executat fără consimțământ este considerat agresiune și este pedepsit prin lege. Hărțuirea sexuală, implicit cea stradală, sunt evenimente des întâlnite, mai ales la noi în țară, cu care multe persoane se confruntă zilnic. Cuprinde mai multe tipuri de comportamente și acțiuni neadecvate, efectuate fără consimțământ, cum ar fi atingerile, orice activitate de natură sexuală sau comentariile evaluative asupra înfățișării fizice a unei persoane. Cele mai recente statistici spun că opt din zece românce se tem să se plimbe singure pe stradă noaptea, dintre care 75% au fost victime ale hărțuirii stradale, iar mai bine de jumătate dintre români cred că violul este justificat. Aceste lucruri demonstrează că suntem încă departe de a eradica atât această mentalitate, cât și hărțuirea ca fenomen.
În plus, adepții feminismului promovează „body positivity”, mișcare ce constă în acceptarea tuturor tipurilor de corpuri, indiferent de sex, greutate, înălțime, aspect sau rasă. Punând în lumină modul în care rețelele de socializare promovează un anumit „tipar” fizic, se încearcă normalizarea aspectelor precum celulita, cicatricile sau grăsimea corporală. Societatea promovează perfecțiunea, ducând la crearea unor impresii false și ale unor standarde fizice aproape imposibil de atins, scopul mișcării fiind de a explica oamenilor că perfecțiunea este un termen subiectiv. Cele mai recente statistici arată că 87% dintre femei și 65% dintre bărbați își compară corpurile cu imaginile nerealiste de pe rețelele de socializare, cauzând scăderea încrederii în sine.
Alt subiect abordat de mișcarea feministă constă în eliminarea, pe cât posibil, a stereotipurilor de gen. Din punct de vedere tradițional, masculinitatea reprezintă un set de atribuții și comportamente asociate exclusiv bărbaților. Fiecare persoană, indiferent de sex, prezintă atât trăsături comportamentale „feminine”, cât și „masculine”, iar culorile, hainele pe care le poartă, tunsoarea, emoțiile pe care le arată sau pasiunile pe care le au nu ar trebui să reprezinte factori ce determină masculinitatea sau feminitatea unei persoane. Aceste stereotipuri impuse de societate în urmă cu decenii trebuie lăsate în urmă, întrucât limitează capacitatea de exprimare, atât a femeilor, cât și a bărbaților, împiedicând dezvoltarea personalității.
Violența domestică, încă o problemă pe care mișcarea feministă o tratează, este foarte des întâlnită în România, unde se înregistrează anual în jur de 36 000 de acte de violență în familie: agresiuni sexuale, bătăi, crime sau viol, cele mai multe având loc în mediile rurale defavorizate. Românii nu sunt încurajați suficient să folosească metode contraceptive, fiind, de multe ori, nevoiți să crească în condiții nefavorabile copii nedoriți. Însă, din fericire, începând cu luna august a acestui an, s-a promulgat legea ce prevede pedepse mai aspre pentru astfel de agresori.
Dacă îți dorești și tu să iei parte la mișcarea feministă, le poți explica prietenilor și rudelor tale scopurile acesteia, te poți implica drept voluntar în organizații non-guvernamentale ce promovează mișcarea, precum FILIA sau Girl Up România, și, nu în ultimul rând, poți dona pentru a sprijini organizațiile de acest tip.
