Ce materii ne lipsesc?

Grafică: Alexandra Onofreiciuc
Tehnoredactor: Alexia Mănica

Dintr-un sistem menit să ne formeze, ieșim de pe băncile școlii mai nepregătiți ca niciodată. Tinerii au cea mai mică prezență la vot, iar România este pe locul 1 în topul țărilor europene cu cele mai multe mame minore. Dacă ar fi să facem un top al materiilor care ar trebui introduse în materia din liceu, printre primele s-ar număra educația civică/juridică, cea financiară și cea sexuală.

Câți dintre elevii de liceu știu care e diferența dintre atribuțiile Guvernului și ale Parlamentului? Dar pe cine votăm la europarlamentare? E adevărat că educația civică apare în programa elevilor de gimnaziu, dar aceasta ar trebui reluată în liceu, pentru că de-abia în liceu elevii încep să fie interesați de subiecte mai serioase și pot analiza ce se întâmplă în domenii precum politica. Și chiar dacă nu sunt interesați, până la 18 ani, un elev ar trebui să înțeleagă cum funcționează democrația, care sunt instituțiile statului și ce presupune justiția. Cum ne putem aștepta ca un cetățean major să voteze informat și să tragă la răspundere instituțiile statului dacă acestea nu-și respectă îndatoririle, când el nici ca elev nu și-a cunoscut drepturile pe care le avea la școală? Pentru că da, și noi elevii avem niște drepturi, care de foarte multe ori sunt încălcate fără măcar ca noi să știm. Dacă deschidem Statutul Elevului, aflăm că un profesor nu are voie să ne pună absență dacă suntem la oră (deci amenințările de genul ,,Nu mai vorbi în oră că îți pun absență’’ devin brusc nule) și avem dreptul de a primi note doar dacă ne sunt evaluate cunoștințele (nu temele făcute/nefăcute sau comportamentul).

De când suntem copii, începem să strângem bani la pușculiță ca să ne cumpărăm ce jucării vrem. Din păcate, cam acolo se oprește înțelegerea multora despre economii. Mulți adulți au datorii pe care nu mai pot să le plătească, iar tinerii de-abia înțeleg cum funcționează taxele. E vital să știm cum să ne folosim banii eficient, cum să ne luăm un credit bancar și la ce riscuri ne expunem când facem asta. Cred ca mulți elevi ar vrea să se simtă măcar o oră pe săptămână ca în Lupul de pe Wall Street și să învețe despre cum să investească la bursa de valori. Introducerea educației financiare în școli ne-ar pregăti pentru lumea reală și ar ușura semnificativ viața tinerilor după liceu. Și până la urmă, nu despre asta era școala? Pregătirea pentru viitor?

De remarcat este că în ultimul an a existat o încercare de a introduce educația sexuală în programă, dar rezultatul a fost unul mai mult dezamăgitor. În mai 2020, președintele Klaus Iohannis a promulgat o lege care prevedea obligativitatea organizării în școli  a unor cursuri pentru sănătate, care cuprindeau și educația sexuală pentru copii. Totuși, o lună mai târziu, legea a fost modificată în Comisia de Muncă a Camerei Deputaților. Rezultatul? Educația sexuală nu se mai numește sexuală, ci sanitară, și se poate preda numai cu acordul părinților. În 2020, încă suntem speriați de subiecte considerate tabu (și care, de fapt, sunt lucruri banale, ba chiar esențiale) și schimbăm cuvintele unei legislații doar pentru că ne fac să ne simțim inconfortabil. Dar nu schimbarea numelui este partea importantă. Unul dintre motivele pentru care adolescenții ajung în situații neplăcute, precum sarcina nedorită sau contractarea unei boli transmisă sexual, este faptul că nu le sunt oferite suficiente informații de încredere de la adulți. A lăsa la latitudinea părintelui dacă elevul beneficiază de această disciplină favorizează exact situațiile în care părintele se opune, iar copilul rămâne dezinformat sau, uneori mai rău, informat greșit. Fix copiii care au cel mai mult nevoie de educație sexuală sunt dezavantajați de această modificare. Motivul pentru care mulți adulți se feresc să vorbească despre subiecte de genul este tocmai pentru că nici lor nu le-au fost explicate deschis atunci când erau mici, iar acum nici nu pot pronunța anumite cuvinte de jenă. Și cu ce mai rămâne copilul în situația de față? Cu internetul — unde apare șansa inevitabilă de a da peste informații false. N-ar fi fost mai simplu să i se fi explicat totul de la bun început de către un specialist? Președintele a contestat legea la Curtea Constituțională a României, dar în septembrie 2020, instituția a decis că legea este constituțională – iar educația sanitară a rămas opțională.

Chiar dacă singuri nu putem să implementăm ce materii ne dorim în programă, e important să rămânem la curent cu ce se întâmplă în domeniul educației, pentru că e un subiect care ne afectează pe toți. Noi, elevii, suntem beneficiarii sistemului de educație. Dacă vor exista propuneri de legi cu care suntem de acord, chiar și un share pe Facebook poate să ducă informația mai departe. Implicarea în Consiliul Elevilor ne poate da șansa să comunicăm direct cu Ministerul Educației și să ne implicăm în procesul decizional din domeniul educației, iar orice elev (da, și tu!) poate să candideze pentru o funcție în cadrul consiliilor.  Elevii reprezentanți încearcă constant să îmbunătățească calitatea sistemului de învățământ — chiar Consiliul Național al Elevilor este cel care a propus adoptarea Statutul Elevului.

Materii relevante și actuale, conversații despre lumea reală, aplicarea practică a informațiilor învățate – asta e direcția în care sistemul de învățământ ar trebui să se îndrepte dacă vrea să pregătească elevii pentru viitor. Ne dorim o schimbare, dar nu realizăm că fără o reformă sistemică nu o vom obține niciodată.

Contact Us