Grafică: Alexia Chiriță
Tehnoredactor: Sara Sârbeanu
Viața noastră este reglementată de norme. Fie că vorbim de cele juridice sau morale (cele nescrise, setate de societate), ele există și ne controlează viața, dar nu într-un sens rău, ci într-un sens asumat și conștientizat: avem nevoie de reguli să funcționăm. Ce este pentru mine moral poate pentru tine să fie imoral. Așa că, într-o lume în care moralitatea este greu definită și interpretabilă, a apărut justiția: reguli scrise, clare, care au ca scop buna desfășurare a tuturor activităților vieții. Și pentru că acest domeniu este unul dintre cele mai frumoase, complexe, mulți oameni simt (și chiar simt) că acesta este drumul lor, printre care și foarte mulți elevi din liceul nostru. Mulți lăzăriști au nevoie de oameni specializați care să vorbească despre această arie profesională, care să arate și reala înfățisare (nu e vorba doar de momentul în care ești în sala de judecată și argumentezi de ce clientul tău are dreptate, ci de foarte multă muncă, studiu, dedicare și o anumită conduită de a exista).
Așa s-a format Lazăr Justice – sesiunea din vara 2020. Eu (Cati) și Maria vorbeam des de domeniul juridic și de cum de abia așteptăm facultatea, despre legi și puțin despre politică (căci de bine, de rău, cumva politica și justiția depind una de alta – de exemplu, Parlamentul emite legi a căror bună aplicare este supravegheată de justiție). Aveam nevoie de indicații clare, căci informatul de pe internet are și el o limită. Maria este cea care venise cu ideea și odată ce am auzit, am zis instant da: un club de educație juridică. De acolo a fost doar un drum organizatoric, care a avut finalitate pe 18 iunie 2020, momentul în care 40 de oameni s-au conectat pe Zoom, știind că urmează 6 cursuri pe diferite teme până undeva în septembrie. Și pentru că, în general, elevii din Lazăr sunt niște copii cu un enorm potențial înțeles, Casa de avocatură ,,Bulboacă&Asociații” și-a dedicat o echipă întreagă pentru acest proiect. Ei au fost partenerii acestui club în sesiunea din vară, au decis să investească timp și cunoștințe în viitorii juriști. Prezentările temelor au fost bine și concis realizate, la obiect și cu exemple practice, însă poate cel mai important detaliu este că au fost adaptate segmentului nostru de vârsta și nivelului de înțelegere. Astfel, specialiștii casei de avocatură au lămurit întrebări și au pus bazele unui viitor studiu intens în cunoașterea dreptului românesc.
Prima și una din preferatele mele a fost cea despre „Separația puterilor în stat”. Avocatul Andrei Zărnescu ne-a explicat unul dintre cele mai importante principii menționate în Constituția României. Acesta trebuie cunoscut de toate persoanele cu drept de vot (în opinia mea), astfel încât să nu se mai întâmple episoade precum: „Președintele n-a făcut nimic, n-a construit niciun spital, n-a crescut alocațiile!” sau „Parlamentul și Guvernul nu sunt una și aceeași?”. Și după cum am explicat mai sus, principiul acesta vorbește despre cum puterea de conducere a statului este împărțită în 3: cea legislativă, cea executivă și cea judecătorească. Și deși separate, ele lucrează împreuna, fiecare are aportul ei. E un principiu de bază, care mai mult decât faptul că este predat la Drept Constituțional, servește oricărui cetățean român care trebuie să știe cum funcționează aparatul administrativ.
Preferata mea, în schimb, a fost tema „Controlul Constituționalității”. CCR (Curtea Constituțională a României) și-a făcut remarcată activitatea în ultimii ani foarte mult, semn că democrația românească funcționează. Am aflat de ea destul de târziu și cumva aveam un miliard de semne de întrebare legate de ce fac ei și de ce sunt atât de importanți. Sunt garantul suprem al respectării Constituției, ei sunt instituția care are grijă ca legea fundamentală să fie respectată. Spre exemplu, în iulie 2020 a existat o perioadă de timp în care, deși pozitivați, oamenii care aveau Coronavirus, au avut voie să plece din spitale, căci CCR a stabilit neconstituționalitatea unor măsuri luate împotriva pandemiei:
Decizia nr. 152/2020:
- Constată că dispozițiile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență sunt neconstituționale.
- Constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 este neconstituțională, în ansamblul său).
Pe scurt, Constituția ne spune că drepturile și libertățile pot fi restrânse doar în cazuri speciale (în acest context, menținerea sănătății publice) și numai prin lege, adică trebuie să treacă prin Parlament. În aceasta situție Ordonanțele de urgență care impuneau astfel de măsuri au fost declarate ca fiind neconstituționale. Chiar dacă în cazul acesta hotărârea a avut și efecte negative (oamenii care au avut voie să plece pozitivați), CCR are un rol foarte important în apărarea democrației, indiferent de moment, respectând cu strictețe textul Constituției.
Pentru că este important să cunoaștem și de unde provin drepturile noastre, prin ce schimbări au trecut, am apelat la doamna profesor Cîrlan Ane-Maria care ne-a oferit o imagine de ansamblu a ceea ce a însemnat dreptul românesc, a proceselor care au fost simulate, etc.
Pentru noi asta a însemnat Lazăr Justice sesiune de vară – un mod prin care să ne dezvoltăm pasiunea. (detalii găsiți pe pagina de Instagram @lazarjustice)
