Tehnoredactor: Sara Sârbeanu
Cum te-ai simți dacă viitorul tău ar fi dictat de culoarea pielii, dacă încă de la naștere ai ști că nu îți poți crea propriul drum în viață? Revoltat, frustrat, mânios?
BLM este o mișcare internațională non-violentă înființată în anul 2013 de către Patrisse Cullors, Alicia Garza și Opal Tometi, femei care au decis să lupte atât pentru ele, cât și pentru restul de milioane de oameni care se confruntă cu rasismul. Evenimentul care a făcut cât se poate de clar faptul că aveam nevoie de o astfel de organizație a fost uciderea lui Trayvon Martin, în 2012. Martin a fost împușcat de Zimmerman în timpul unei altercații, însă acuzatul a susținut ca fost vorba de autoapărare. La momentul respectiv, acest caz devenea subiectul principal în presă, motiv pentru care mii de persoane au ieșit în stradă să ceară dreptate pentru băiatul de șaptesprezece ani.
Totuși, cu timpul, cazul a fost dat uitării, dar cum istoria se repetă, în data de 25 mai 2020 are loc o altă crimă căreia i se acordă o importanță deosebită în mass-media. George Floyd, un afro-american în vârstă de 46 de ani a fost sugrumat de către un ofițer în timpul arestului, deși nu a avut manifestări violente împotriva agenților de poliție. Drept consecință, a început o serie de proteste (încă în desfășurare) împotriva brutalității poliției și a rasismului instituționalizat. Cazurile menționate au fost cele mai mediatizate, însă, din păcate, s-au petrecut multe alte tragedii similare: Eric Gamer (omorât prin asfixiere în anul 2014 de către ofițerul care îl arestase pentru comercializarea țigărilor la bucată), Stephon Clark (împușcat în 2018, din cauza unei false impresii a polițiștilor care credeau că deține un pistol, când de fapt avea doar un telefon), Atatiana Jefferson (în anul 2019 a fost împușcată prin fereastră în propria casă, după ce se apropiase de aceasta pentru a se uita la ofițerii care fuseseră chemați de către un vecin, fără știința ei).
Exemplele pot continua, însă concluzia rămâne aceeași: persoanele de culoare sunt victime ale rasismului, fie instituționalizat, fie individual. Rasismul, deși întâlnit în întreaga lume, face parte atât din trecutul, cât și din prezentul Americii, iar pentru a se asigura că viitorul va fi diferit, oamenii au decis să ia acțiune la nivel global. Deși scopul este același (transformarea lumii într-un spațiu sigur în care etnia și rasa nu vor mai constitui baza prejudecăților și a nedreptăților), au fost folosite diverse metode pentru a susține mișcarea BLM. Cu toate că majoritatea protestelor au fost pașnice, unele au escaladat rapid, incluzând vandalismul, incendieri ale proprietății publice și violență împotriva polițiștilor. Opiniile sunt împărțite, pe de-o parte dezaprobarea acestui comportament extremist care produce victime atât în rândul polițiștilor, cât și în al protestatarilor, pe de altă parte credința că schimbarea se realizează doar prin revoltă. Ușor, ușor, protestele se transformau într-o luptă haotică, voința a milioane de oameni versus sistemul politic care încerca a-i controla prin intermediul statului și al armatei.
Ar trebui să facem o diferență clară între protestatarii care ies în stradă pentru a lupta pentru egalitate, libertate și justiție, cei care doar își folosesc vocile pentru a face întreaga comunitate a persoanelor de culoare să fie auzită, respectiv cei care apelează la violență contra violență, iar căzând în capcana extremismului, corup adevăratul mesaj al acestei mișcări internaționale. Un astfel de exemplu este Gavin Eugene Long (un susținător al unei ideologii conform căreia ar trebui ca dezvoltarea economică, socială, culturală a afro-americanilor să fie separată de cea a persoanelor albe), care a împușcat șase polițiști în anul 2016, dintre care trei au murit. Discriminarea este un fenomen întâlnit în majoritatea sferelor societății, fie că e vorba de inegalitate de gen, discriminare etnică și rasială, marginalizarea persoanelor queer, etc. Tocmai din acest motiv, este complet necesar să acționăm direct, dar fără violență, pentru ca fiecare persoană, indiferent de culoarea pielii, a genului, a orientării sexuale etc. să aibă acces la resurse sociale, culturale, economice, respectiv politice, fără a mai exista discrepanța dintre cei privilegiați și cei neîndreptățiți.