Grafică: Ana Grama
Tehnoredactor: Sara Sârbeanu
Să stai în casă timp de trei luni nu este un lucru ușor. Cu toții am avut nevoie de un refugiu – internetul a fost locul perfect pentru a uita de tot timp de câteva ore: Youtube, Netflix, jocurile video și, mai presus de toate, cumpărăturile online – colete peste colete livrate în fiecare săptămână la ușa ta. Nu s-a vorbit, însă, despre realitatea tristă a celui mai mare retailer online al lumii, Amazon. Deși în România este mai greu accesibil, Amazon este platforma principală de comerț în multe țări, cu precădere Statele Unite ale Americii. Având în vedere condițiile impuse de pandemie, din ce în ce mai mulți oameni au început să apeleze la serviciile Amazonului, crescându-i substanțial vânzările. Unele studii arată că, până în 2026, Jeff Bezos ar putea deveni primul triliardar din lume. Pe scurt, Amazonului îi merge bine. Puțin prea bine, de fapt, având în vedere numeroasele controverse ale uriașei companii.
Munca într-un depozit nu este și nu va fi niciodată ușoară – doar dacă ești, la propriu, un robot. Este o meserie epuizantă, ce necesită rezistență fizică și psihică. Depozitele Amazonului sunt, în lipsa unui termen mai bun, un iad pe pământ. Muncitorii nu primesc decât o pauză de 30 de minute pentru prânz, cele pentru toaletă fiind aproape inexistente. Performanța le este evaluată nu de către manageri, ci de către un algoritm cu standarde inimaginabile: o pauză de numai șapte secunde aduce o penalizare, ce le afectează istoricul muncii și poate duce la scăderea salariului. Majoritatea angajaților suferă de dureri în mod constant; unii sunt trimiși cu ambulanțe la spital, storși de ultima picătură de energie. În depozite există chiar și automate cu medicamente, frecvent utilizate, s-ar putea spune, având în vedere că unii dintre angajați au nevoie de până la patru aspirine pentru a reuși să treacă printr-o zi de lucru. Panourile cu sugestii sunt întotdeauna pline până la refuz, însă nimeni nu pare să le ia în seamă. Totul este ascuns și rezolvat discret; cei care se plâng presei sunt concediați rapid, orice bănuială sufocată de puternica influență a companiei.
Multe companii din State, dar și din alte țări cum ar fi Franța, India, Polonia și Israel, au o mare parte din acțiuni (sau majoritatea) deținute de către Amazon. De exemplu, website-urile bookdepository.com, abebooks.com și goodreads.com sunt prieteni vechi deja pentru cititorii împătimiți. Primele două (magazine online de cărți) oferă prețuri avantajoase și costuri de livrare minime. Acestea au fost cumpărate în urmă cu mulți ani de Amazon, fiind acum surse importante de venit pentru companie. Alte exemple ar fi IMDb, faimosul website cu recenzii pentru filme, și Twitch, cea mai utilizată platformă de live streaming din lume. Lanțul interminabil de companii culminează cu Audible, un serviciu cu o largă varietate de audiobook-uri care nu este tocmai ieftin, la 60 de lei pe lună. Continuă însă să fie extrem de utilizat, căci Audible se folosește mai ales de publicitate, lucrând cu zeci de Youtuberi pentru a-și spori clientela. Sponsorizările au apărut ca ciupercile după ploaie – nu există videoclip prin care creatorul să nu promoveze aplicația. Așa se extinde Amazon: pe căi subtile, dar eficiente.
Auzind poveștile de groază ale angajaților, s-ar putea crede că oamenii au început deja să evite compania, dar lucrurile nu stau chiar așa. Un studiu realizat în 2018 a analizat motivele pentru care oamenii utilizează Amazon ca principalul lor website de cumpărături online: livrarea gratuită, accesibilitatea, comoditatea personală și prețurile mici. Patru din zece oameni au declarat însă că ar alege un alt retailer online dacă acesta ar avea produse unice, care nu ar fi disponibile pe Amazon. Așa se pare, deci, că a ajuns cea mai frecventată platformă de e-commerce din lume: adunând într-un singur loc milioane de produse și oferindu-le la prețuri rezonabile (nu neapărat cele mai mici!). Și-a afundat rădăcinile în fiecare colțișor al pieței, căutând să creeze o platformă potrivită cumpărătorului modern, ce caută, mai presus de toate, comoditate. Acaparând astfel toate alternativele, Amazon forțează subtil cumpărătorii să le utilizeze platforma sub argumentul că este cea mai ușor de accesat, nu neapărat și cea mai eficientă sau calitativă. Se creează astfel un fel de dependență față de companie: aceasta înglobează toate nevoile individului și îi oferă un pachet complet la un preț redus.
S-ar părea că, oricât de mult am încerca, este greu să scăpăm din strânsoarea de fier a multinaționalelor, care dețin mai multă putere asupra lumii decât ne-am putea imagina. Nu ne rămân prea multe variante, mai ales când apare și problema bugetului. Business-urile mici, cu articole handmade, din materiale calitative și rezistente, au început să aibă succes în ultimii ani. Se încearcă revenirea la un stil de viață mai simplu și ecologic, bazat pe calitate, nu cantitate. Prețurile sunt mai ridicate (și încă pe bună dreptate), astfel încât întoarcem spatele acestor variante. Nu putem fi învinuiți mereu – nu toată lumea își permite varianta mai scumpă. Mulți trebuie să economisească și Amazon continuă să ofere prețuri reduse. Este imposibil să judecăm oamenii care utilizează serviciile companiei fără să luăm în considerare și partea financiară a problemei. Un cerc vicios, am putea spune, al moralității și nevoii.
Într-o societate cu problemele zilei de azi, Amazon va reuși să triumfe ani întregi. Nu e ușor să schimbi opinia (sau nevoile) a milioane de oameni. Cu pași mici, însă, totul este posibil. Pandemia i-a consolidat puterea, dar viitorul companiei stă exclusiv în mâinile consumatorilor. Momentan, finalul ei nu pare nicidecum aproape. Mai rămâne un singur semn de întrebare: ar putea exista, oare, un viitor lipsit de Amazon?
