Summer Well 2019 a fost primul festival la care am mers – da, ați citit bine – și nu am fost deloc dezamăgită. De prima dată de când am pus piciorul pe cărările din Domeniul Știrbey am știut că am făcut alegerea potrivită și că tot ce spuneau prietenii mei despre acest festival este cât se poate de adevărat.
Trebuie să recunosc că, fiind o persoană care plănuiește tot cu luni înainte, mi-am luat bilet din octombrie, când încă nici nu fuseseră anunțate trupele, iar la începutul festivalului îi știam doar pe cei de la The 1975. Am fost la aproape fiecare concert de la Main Stage și m-am bucurat la fiecare dintre ele.
În general, festivalul este foarte liniștit, poate cu excepția copiilor care aleargă pe unde apucă. Am explorat întreg domeniul și am făcut poze la toate standurile la care puteam, chiar și pentru câte un premiu nesemnificativ. Am mâncat poate prea mult popcorn, deși am ajuns să văd doar jumătate de film la cinema. Am primit și o brățară din flori și mâncare gratis. Mi-am luat și un tricou de la pop-up store ca să îmi aduc aminte mai bine de experiență.
Ce m-a făcut să îmi doresc să mă întorc și anul viitor a fost cu siguranță muzica. Am mers să văd fiecare trupă și apoi să decid dacă îmi place și am ajuns să rămân la majoritatea concertelor. La The 1975 am cântat fiecare melodie, chiar și unele pe care nu le mai auzisem de vreo 4 ani, iar la Razorlight, unde erau mai puțini oameni, am avut loc și să dansez. Am urlat atât de mult, încât am reușit să-mi pierd și vocea, dar bănuiesc că totul face parte din farmecul festivalului.
Pentru mine acest Summer Well a însemnat o experiență de cunoaștere, de recunoaștere, pe care probabil o să mi-o amintesc toată viața, dar mai ales o portiță de intrare în sufletul meu.
Text: Sabina Bonciu
Foto: Monica Seiceanu
