Postez, deci exist

Tehnoredactor: Daria Motoc

Grafică: Adnana Hornoiu

Foto: Clara Popescu-Boboc

(Omul, social media, social engineering)

Facem lucruri peste puterea noastră de înțelegere și mereu o vom face. De aceea avioanele încă zboară, deși cunoștințele noastre de termodinamică nu sunt desăvârșite. De aceea ne creăm conturi de social media, unde multele greșeli nu ne iau prin surprindere. Însă acele greșeli de care ne izbim se presupune că pot fi încă îndreptate… dar oare mai pot fi șterse cu buretele, când problemele nu sunt cauzate doar de Google, nici de Amazon, ci chiar și de noi?

Conturile de Whatsapp, de Instagram, de Facebook (pe care nu l-ai mai deschis, dar sigur încă mai există) sunt gratuite. Nu ai nevoie decât de un număr de telefon și/sau o adresă de email pentru a face parte din „comunitate”. Faptul că tu nu investești în aplicația pe care o folosești naște problema finanțării giganților de pe piață. Tu nu ești considerat un client, ci un „user”, un produs al celor menționați mai sus. În momentul în care tu devii produsul, ești ținta adevăraților clienți. Un exemplu simplu: la 5 minute după ce ai vorbit cu un prieten despre ofertele de Black Friday, reclame pe Instagram te vor îmbia să intri pe noutățile de la FashionDays, iar apoi cel mai bun prieten al tău are sugestii asemănătoare. Acum ești la un click distanță de a finaliza comanda. – mai multe despre acest fenomen găsiți ăn nr.1/2021 al Revistei LZR, varianta printată.

Ceea ce a descoperit Facebook, iar apoi ideea s-a propagat, este că rețelele de social media ne pot influența comportamentul și emoțiile, fără să ne facă aproape în niciun moment să ne îndoim de deciziile pe care le luăm, de deciziile și opiniile „noastre”. Scandalul Facebook – Cambridge Analytica a demonstrat că deja opiniile noastre politice sunt puse într-o zonă de risc. Nu e o noutate pentru tine că cineva, undeva, scrie un cod pentru ați capta mereu atenția, pentru a te convinge să mai dai un scroll. Ceea ce se vrea a ne uni, ne controlează, iar dacă vrei să aflii mai multe despre acest subiect, recomand „The Social Dilemma” de pe Netflix (tot un gigant care ne controlează, dar pentru care plătești).

Acum, pentru era noastră digitală, apare un concept de social engineering, care semnifică modalități prin care acționăm, ce ar putea să nu fie în cel mai bun interes al nostru. Acum mult timp, puteai spune că ești un hacker fără să fi asociat cu o persoană incognito care fură date, ci mai degrabă cu un om care voia să înțeleagă un sistem pentru a-l repara. Faptul că datele și poveștile noastre sunt atât de accesibile, ne face să fim predispuși atacurilor ingineriei sociale: de la spam-uri în mail, la a descoperi că ne-a fost furată identitatea și contul bancar spart. 

Este o enormă listă de dezavantaje și pericole la care ne expunem, dar totuși poate ar trebui să fim monitorizați? Atacurile teroriste sunt din ce în ce mai frecvente, organizațiile recrutând din ce în ce mai mulți adepți, iar fenomenul fake news este de până la zece ori mai grav decât era acum cinci ani. Sunt oameni care trăiesc într-o conspirație și absorb toate zvonurile de pe internet.

Nu sunt în măsură să spun dacă să ne îngropăm activitatea online este o soluție sau dacă e prea târziu deja să mai schimbe cursul istoriei. Cum 50 de oameni au ajuns să aibă un impact asupra peste 2 miliarde de utilizatori, data viitoare când postăm este bine să fim conștienți de responsabilitatea pe care libertatea de opinie o aduce. Atâta timp cât legea este atât de înapoiată față de realitate sau în școli nu există cursuri despre securitatea online, nu ignorați acea responsabilitate pe care o avem din spatele telefonului.

Pentru a afla mai multe despre acest subiect:

https://www.humanetech.com/

https://www.social-engineer.org/category/podcast/