Nu mai sunt paie la KFC?

Foto:Natalia Caracaș
Tehnoredactor: Diana Gherghina

Nu. Nici la Taco Bell, Subway, Pizza Hut și multe altele. Chiar dacă aveți conștiința curată acum, înțeleg că doare și ar fi bine să ne conformăm, căci aceste minore schimbări destul de semnificative sunt componente ale Green Pressure-ului. Probabil nu v-ați întâlnit prea des cu acest termen, însă ca să vă luminez, este un nou trend al anului 2020 care constă în trecerea de la eco-status la eco-shame.

Bănuiesc că nu am fost încă de mare ajutor, dar de acum încep să vă explic.

Se știe că în ultimele decenii au avut loc o mulțime de inițiative activiste care să amelioreze impactul negativ al oamenilor asupra planetei. Luați drept exemplu marile companii care doresc să își arate interesul în această luptă. Adidas, în anul 2016, a lansat o colecție în colaborare cu Parley for the Oceans de 50 de perechi de pantofi confecționați din plastic reciclat. Un număr extrem de mic pentru o lume atât de mare a făcut ca aceste perechi să ajungă la licitație, având prețuri exagerat de ridicate. Aici e de fapt esența eco-statusului. Faptul că doar un grup elitist are acces la astfel de schimbări benefice le alimentează statutul de oameni implicați. Practic, până acum se lucra la ego, însă, anul trecut, aceleași firme au lansat 11 milioane de perechi la un preț rezonabil și accesibil. De atunci, nu se mai putea discuta despre un status, căci nu e nimic deosebit în a avea aceeași pereche de pantofi ca alte câteva milioane de persoane. Astfel, s-a ajuns la eco-shaming. Deja devenise o normalitate și, deci, era aproape greșit să renunți la un lucru benefic pentru mediu. Când poți alege să faci bine, nu ar fi mare păcat să nu faci? Cam despre asta este vorba în Green Pressure. Nu statutul de a participa, ci frica și, mult spus, rușinea de a abandona. 

Acesta nu este singurul exemplu pertinent. Urmează unul chiar mai dedicat și cu un impact real asupra societății noastre consumeriste din care e mai dificil să evadăm. În Suedia, a apărut un nou termen care are ca scop conștientizarea cetățenilor cu privire la călătoriile cu avionul. „Flygskam”, sau, mai simplu, flight shame este un nou trend care are grija zborurilor cu avionul, încurajând oamenii să zboare cu avionul mai rar pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon. Astfel, numărul pasagerilor a scăzut cu 15% doar în luna aprilie, comparând cu anul trecut.

Altă inițiativă este cea a companiei Doconomy, în parteneriat cu Mastercard care oferă carduri de credit ce urmăresc comportamentul ecologic. Acest DO Mastercard permite consumatorilor să își urmărească și să își limiteze consumul de CO2. Cardul calculează impactul asupra planetei al achizițiilor și blochează viitoarele plăți atunci cand este depășit bugetul personal al emisiilor de carbon.

Nu mai insist prea mult, căci cred că ați înțeles ideea, dar încă o schimbare care vine tot din țările nordice ale Europei, mai exact din Finlanda, este un resort de lux focusat pe eco-turism. Locul ideal în care te poți răsfăța este acest Arctic Blue Resort, unde oaspeții vor plăti în funcție de carbon footprint-ul șederii lor acolo. Cei cu alegeri mai sănătoase care consumă mai puțină energie, vor fi răsplătiți cu un discount de până la 50%. Înțeleg că sunteți nerăbdători să ajungeți în această oază, în care e mai costisitor dacă nu alegeți înțelept, dar deschiderea este planificată pentru 2022.

Astfel, după ce veți putea trece peste micile disconforturi întâmpinate, vă veți putea, în sfârșit, feri de eco-shame. De altfel, poate chiar veți aprecia aceste mici schimbări, care deși par limitative la început, căci îți cam testează capacitățile de eco-friendliness, sunt o plăcere pentru planetă. Așadar, nu vă mai chinuiți să vă alimentați ego-ul din acest punct de vedere, căci acel val a trecut destul de repede, ci încercați să empatizați mai mult cu mediul înconjurător.