Hagia Sophia – o istorie a schimbării


Tehnoredactor: David Iacob

Grafică: Diana Erika Ursu-Vdovicenco

Cu siguranță, indiferent dacă ești un travel enthusiast, un history lover sau te-ai născut după anul 537, ai auzit măcar trecător numele Hagia Sophia. Dar ce e Hagia Sophia și cum reușește să mențină o popularitate actuală când e învăluită în mister?


Istoria moscheii e cu siguranță factorul decisiv în ceea ce îi privește recunoașterea peste tot în lume. Fiind una din cele mai importante structuri bizantine din lume, aceasta a fost construită inițial că o biserică creștină în secolul XI (în mai puțin timp decât M5, aș putea adaugă). Biserica combină o bazilică longitudinală și o clădire centralizată într-o manieră total originală, cu o uriașă cupolă principală de 32 de metri susținută pe pendente și două semi dome, una pe ambele părți ale axei longitudinale. În plan, clădirea este aproape pătrată. Există trei culoare separate de coloane cu galerii deasupra și mari piloni de marmură care se ridică pentru a susține cupola. Pereții de deasupra galeriilor și baza cupolei sunt întrerupți de ferestre, care în lumina zilei ascund suporturile și dau impresia că baldachinul plutește în aer. Chiar și în perioada de biserica propriu-zisă, aceasta a fost supusă la enorm de multe încercări, printre care 2 incendii și un cutremur. În mod ironic, când Constantin I a ordonat ca aceasta să fie construită, a declarat că vrea să fie fondată pe bazele unui templu păgân – deci, teoretic, prin lăcașul acesta de cult au trecut trei credințe, a treia fiind, evident, Islamul. După cucerirea Constantinopolului în 1453, Mehmed II a decis să o facă moschee. Astfel, clădirea reflectă schimbările religioase din jurul regiunii Istanbul pe parcursul anilor, lucru care o face fascinantă, oamenii în general fiind absorbiți de tot ce înseamnă schimbare de peisaj.


Dar drumul până la moscheea impunătoare de azi nu se oprește aici. În 1934, Președintele turc Kemal Ataturk a secularizat moscheea și a transformat-o în muzeu.


Istoricii de artă consideră că frumoasele mozaicuri ale clădirii sunt principala sursă de cunoaștere până în ziua de azi a artei mozaicului în perioada imediat după sfârșitul Controversei Iconoclastice din secolele VIII și IX. În 1985, Hagia Sophia a fost desemnată o componentă a unui sit al Patrimoniului Mondial UNESCO numit Zonele istorice din Istanbul, care include celelalte clădiri și locații istorice majore ale orașului. Președintele Recep Tayyip Erdoğan a luat controversata decizie în 2020 de a reconstrui clădirea în moschee. Rugăciunile islamice au avut loc la scurt timp după anunț, cu perdele care ascundeau parțial imaginea creștină a clădirii, însă, fiind cea mai populară destinație turistică nu doar din Istanbul, ci din toată Turcia, Hagia Sophia a rămas deschisă vizitatorilor (deși în contextul actual nu ne mai putem bucura așa cum am fi făcut-o anul trecut).


Deci, indiferent dacă îi spui Hagia Sophia, Ayasofya, Sancta Sofia, Biserica Înțelepciunii Divine sau aia bă din Istanbul, toată lumea o să știe că te referi la unul din cele mai apăsate simboluri ale schimbării în lumea modernă, la poate cea mai importantă treaptă din identitățile naționale ale Orientului Apropiat.