Recunoașterea facială: prieten sau dușman?

Grafică: Ana Maria Grama

Tehnoredactor: Daria Motoc

Recunoașterea facială ajută deja la a-ți  plăti cumpărăturile, la a intra în unele clădiri oficiale sau, cel mai des, la a-ți debloca telefonul. Cu pași mici, se impune în societatea noastră, aducând tehnologia la un alt nivel de simplificare a vieții.

Să fie ăsta un progres de neegalat sau un coșmar ca la carte din „Black Mirror”, ce aduce realitatea într-o postură aproape distopică?

Recunoașterea facială este un aspect dezvoltat continuu de către marile companii de tehnologie, cum ar fi Microsoft sau Amazon. Odată implementat, motorul de căutare este fericit să-și ușureze munca prin simpla captare a trăsăturilor feței tale, astfel făcând mai puțin grea munca unor bine-cunoscute corporații de a localiza lumea și de a le urmări pașii.  Însă, viitorul apropiat ne demonstrează că acest mecanism își va mări aria și va intra, puțin câte puțin, în rutina noastră zilnică, fiind un magnet puternic pentru abuzatorii virtuali.

Ni s-ar putea fura, cu adevărat, fața?

Anul 2021, acasă la Daniel.

După o săptămână furtunoasă plină de teste și ascultări, ce amenința să nu-și mai găsească sfârșitul prea curând, Daniel își va primi, într-un final, binemeritatele minute pentru a viziona noile episoade ale sezonului 4 din Stranger Things, după care a tânjit zilnic în timpul orelor de curs. Gândurile obsesive la acel personaj important și la moartea sa inexplicabilă de la sfârșitul sezonului trecut l-au măcinat luni bune. Și-a luat popcornul din cuptor, o doză de suc și…să-i dăm drumul! Pentru a-și debloca, însă, contul de Netflix, aplicația îi cere să înregistreze un scurt videoclip centrat pe fața sa. Zis și făcut, până când…Eroare! Căsuța de eroare i se înfățișează: „Ne cerem scuze, nu ați optat pentru ecranul dublu. Streamingul este realizat pe un alt dispozitiv, vă rugăm reîncercați mai târziu!” Foarte ciudat…verișoara sa mai mică ce iubește „Sofia întâi” este încă la școală, nimeni nu are acces altcumva decât prin recunoașterea lor facială. Decide să își încerce norocul mai târziu și să înceapă un joc de „Among Us” ce îi aduce aminte de cum își petrecea anul trecut izolarea în pandemie cu prietenii săi. Cat de nostalgic! Ce bine că au fost distribuite vaccinurile din Belgia și în România situația s-a îmbunătățit drastic… Însă, gândurile îi sunt tulburate de un mesaj scris cu litere mari de la prietenul său, Vlad: „Haha, cât de tare este tutorialul tău de pe Youtube de a bloca TIMPUL TESTELOR ONLINE, NE-AI ASCUNS TALENTELE TALE! Măcar daca își făcea iveala informaticianul din tine la timpul potrivit…acum dacă mergem fizic la liceu, puțin probabil să mai folosim asta prea curând.” Intrigat peste măsura de acest comentariu, cu inima bubuindu-i în urechi, își aduce aminte de nereușiții săi algoritmi de C++ din clasa a 10-a. Alungă, însă, acest gând și intră pe restul rețelelor de socializare: Youtube, Instagram si Snapchat sunt pline ochi de videoclipuri cu mutra sa schimonosindu-se în fel și chip în fața camerei și imitând teatral un pirat aflat la capătul vieții sale. Problema este ca el nu a filmat vreodată așa ceva! Panica îl cuprinde din cap până in picioare din cauza unui nebun ce i-a furat identitatea și îi murdărește imaginea publică prin niște deliruri rușinoase. Pe telefonul său, o știre de ultima oră apare cu litere de un roșu sângeriu: „Eroare de securitate. Un tânăr programator angajat la o rețea de telefonie, pe un salariu modest, vinde în mod ilegal mai mult de un milion de date de recunoaștere facială, după ce le-a furat de pe platforma firmei.” Daniel pune mâna pe telefon disperat și sună la poliție: „Alo? Sun pentru a raporta un furt. Mi s-a furat fața!”

Este acesta un scenariu posibil?

Foarte practică, recunoașterea facială (RF) este utilizată în lumea întreagă pentru a debloca telefonul sau pentru a intra într-o clădire. În mai 2020, Poliţia Română cumpără un sistem de recunoaștere facială pentru a obține date din Facebook sau de pe camere de supraveghere, acesta valorificându-se în îmbunătățirea colectării datelor în cadrul „activităţilor informativ-operative şi de cercetare penală şi la extinderea cooperării şi a acţiunilor de prevenire şi combatere a formelor de criminalitate gravă şi terorism”. Aceasta tehnologie permite autorităților sa verifice fețele captate în timp real cu ajutorul sistemelor CCTV (din engleza ,,closed circuit television” = supraveghere video) și să depisteze dacă acestea se află pe lista persoanelor monitorizate. Ce este de menționat, însă, este că Uniunea Europeană (UE) ia în calcul interzicerea recunoașterii faciale pentru următorii 5 ani, până când va fi dezvoltată o metodologie mai sigură împotriva cazurilor asemănătoare acestui scenariu ce ar putea apărea în viitor.

Tot mai multe voci afirmă că recunoașterea facială este ușor de folosit într-un mod abuziv și/sau intruziv pentru că utilizează unele dintre cele mai sensibile date personale: trăsăturile feței. În caz de spargere, este simplu să schimbăm un cod de 10 cifre. Fața noastră, însă, ne rămâne toată viața.