Activismul de pe social media

Foto:Daria Grigoriu
Tehnoredactor: Andreea Găgeatu

Vă amintiți acum câteva luni când ați deschis Instagramul și ați văzut cum multe dintre persoanele pe care le urmăriți au postat o poză integral de culoare neagră, în semn de susținere a mișcării „Black lives matter”? Unii dintre voi au ales, probabil, să facă la rândul lor un story cu aceasta. Sau țineți minte câteva dintre hashtag-urile celebre precum #MeToo, #LoveWins și multe altele, care, în cazul în care nu le-ați folosit, măcar v-au determinat să aflați despre o cauză ce nu vă era atât de cunoscută la acel moment? Toate acestea, fie că vorbim de videoclipuri informative, de hashtag-uri sau chiar de un simplu share la o postare ce susține cauza unei anumite mișcări, fac parte din sfera activismului social, care, odată apărut în mediul online, a căpătat o nouă înfățișare.

În ultimii ani, activitatea unei mișcări sociale, indiferent care ar fi aceea, a devenit inseparabilă de rețelele de socializare. Anul acesta, când pandemia ne-a forțat pe toți să rămânem mai mult acasă, activismul s-a orientat și mai mult spre mediul online, transformând-ul într-un mijloc nelipsit în lupta pentru o anumită cauză. Slacktivismul, așa cum se mai numește activismul desfășurat pe social media, funcționează cam așa: informațiile despre cauză sunt răspândite, în timp sunt create hashtag-uri și embleme pentru mișcare, care sunt și ele redistribuite. Din ce în ce mai mulți oameni află despre aceasta, ei ajung să posteze la rândul lor despre mișcare și tot așa. Odată ce mișcarea câștigă popularitate, și, deci, mai mulți susținători, aceștia se pot organiza în întreprinderea unor acțiuni mai concrete, care să îi ducă mai aproape de îndeplinirea scopului.

Mișcările sociale din trecut aveau nevoie de timp pentru organizare și pentru colectarea resurselor, cu ajutorul cărora să încerce abia după aceea să adune mai mulți susținători. De aceea, acestea se întindeau pe perioade lungi de timp, schimbarea venea greu, iar mobilizarea la nivel global nu era simultană sau sistematizată. Astăzi însă, rețelele de socializare ne oferă o oportunitate inedită: să conectăm oameni care gândesc la fel, dar care se află în colțuri opuse ale lumii în numai câteva secunde. Unele dintre primele mișcări sociale care s-au desfășurat și în mediul online sunt Black Lives Matter (din anul 2013) și Primăvara arabă. În timp ce prima nu a avut un impact atât de semnificativ în acea perioadă, a doua a reușit, datorită mobilizării timpurii și pe social media, să pregătească terenul pentru mult mai multe proteste ulterioare. Social media are puterea să informeze masele, să adune mii de simpatizanți în numai câteva zile și să creeze comunități ce luptă împotriva intoleranței sau injustiției, toate astea în timp ce stai confortabil pe canapeaua de acasă.

Totuși, cum probabil deja ne-am obișnuit de când ne-am uitat la „The Social Dilemma”, tot ce se află pe social media este expus unui oarecare „risc” de a avea în final efecte negative asupra noastră. Exact așa și slacktivismul are tendința să fie mai degrabă un trend decât o formă de activism propriu-zis. E cool să postezi o poză participând la Parada Pride, nu-i așa? Iar atunci când toți prietenii tăi pun la story logo-ul BLM, de ce să nu o faci și tu? Astfel, multe persoane se limitează la câteva story-uri și hashtag-uri, fără să se implice cu adevărat în proces. Mișcările rămân la stadiul de postări: inconsistente, lispite de lideri sau de organizare, cu un mesaj difuz, pe care fiecare îl ințelege diferit. Cauza care este la modă se bucură de o popularitate bruscă la început, ca apoi să se piardă încet-încet.

Dar asta nu este obligatoriu. În continuare, rețelele de socializare ne ajută să aflăm mai repede despre mișcări pe care nu le cunoaștem, dându-ne ocazia să ne informăm mai mult și să participăm cu adevărat la începutul unei schimbări. Putem să citim articole, să vorbim cu alți activiști, cu oameni afectați de problemă și cu persoane ce se opun cauzei. Putem să facem voluntariat într-o organizație sau să înființăm una, să ne alegem o cauză în care credem și să ne implicăm în rezolvarea unor probleme concrete legate de aceasta din propria comunitate. În final, putem să ne folosim de potențialul deosebit al mediului online și să facem o schimbare reală chiar în apropierea noastră.

Așadar, următoarea dată când ești în mood-ul de a face o schimbare, postează peste tot despre cauza pe care o susții, verifică câte like-uri ai, dar apoi închide telefonul și du-te să lupți pentru ceea ce crezi.