Cultura Grunge

Grafică: Hornoiu Adnana
Tehnoredactor: Chiriac Daria

Grunge, sau sunetul din Seattle, este un subgen al muzicii rock care a apărut în anii ‘80 și a explodat în anii ‘90. Nu a avut niciodată sens pentru americanul motivat care trăiește în conformitate cu „visul american” (doi copii și un gard alb), dar a însemnat mereu ceva pentru cei care vor mai mult. Mai mult înseamnă drepturi, egalitate și o viață mai bună. Semnificația cuvântului „grunge” fiind aceea de murdar, murdărie, datorită realității nu atât de frumoase din versuri, în care apar des nemulțumirea față de viață, problemele de relație și depresia.

Termenul ,,grunge’’ apare prima dată în articolul scriitorului Paul Ramball din NME (New Musical Express – o revistă de muzică britanică), însă mulți îi atribuie acest termen lui Mark Arm, solistul trupei Green River. Mark Arm, născut Mark Thomas McLaughlin, este cunoscut ca fiind membru al trupei grunge Mudhoney, însă acesta a făcut parte din mai multe trupe. Deși este considerat o personalitate importantă în formarea acestui gen muzical, el nu s-a considerat niciodată un simbol, fiind un om modest. Prima sa trupă, pe care a format-o în liceu, a fost Mr.Epp and the Calculations. Trupa a cântat prima dată pe scenă în 1981, și a scos primul album în 1982. 

Dacă se vorbește de muzica grunge, trebuie menționat Kurt Cobain, solistul trupei Nirvana, cea mai cunoscută emblemă a acestui gen muzical și considerat unul dintre cei mai influenți muzicieni din istoria rockului alternativ. Când a împlinit 14 ani, pe 20 februarie 1981, unchiul lui Cobain l-a pus să aleagă dintre o bicicletă și o chitară uzată – Kurt a ales chitara, iar prima melodie pe care a învățat să o cânte a fost o baladă de la Led Zeppelin, „Stairway to Heaven”. În vremea liceului, l-a întâlnit pe Krist Novoselic, un coleg devotat de punk rock. Mama lui Novoselic deținea un salon de coafură, iar cei doi exersau ocazional în camera de la etaj a salonului. Câțiva ani mai târziu, Cobain a încercat să-l convingă pe Novoselic să formeze o trupă cu el; așa a apărut Nirvana. 

Vestimentația grunge este caracterizată de haine largi și negre. Băieții purtau tricouri second-hand cu sloganuri, logo-uri etc. Deasupra tricoului, o cămașă în carouri, împreună cu blugi rupți sau decolorați și bocanci negri. Fetele purtau blugi largi și rupți și bijuterii simple (cum ar fi cercei în formă de cercuri); nu lipsea niciodată un ruj de culoare închisă.

Prin muzica pe care o ascultau și cântau, prin hainele pe care le purtau și prin principiile pe care le aveau, tinerii anilor ‘80-‘90 încercau să transmită un mesaj, să deschidă ochii celor din jur, cu privire la felul în care trecem prin viață uitându-ne doar în față, și nu la tot ce e în lateral (nu îi vedem pe cei care au nevoie, pe cei care nu mai pot, pe cei nedreptățiți, pe cei care profită). Prin muzică ne exprimăm și transmitem ceea ce simțim, iar ce au transmis acești oameni a rămas și va rămâne cu noi, prin cei care le-au ascultat muzica și cauza. Și vom transmite mai departe, din generație în generație, muzica de suflet.