LZR x UNTOLD

Echipa LZR s-a plimbat la mare, prin Bonțida, dar n-a ratat aventura de la Untold! Cum a evoluat festivalul? Cum au petrecut la aniversarea acestuia? Aflați în rândurile de mai jos:

Andreea:

Alo? Bună seara! Opriți ploaia vă rog! (Sau despre cum am trăit cea mai ploioasă ediție a Untold-ului).

Ediția aniversară Untold – știu, 5 ani chiar pot părea o eternitate – nu a înșelat așteptările publicului venit din toate colțurile țării, dar și ale lumii.

De când pășești dincolo de zona de check-in – bucuros ce-i drept că ai depășit coada interminabilă – simți cum magia plutește în aer. De la decorațiunile bine alese ce împânzesc întregul festival, la scenele luminate în mii de culori și până la standurile cu mâncare pentru toate gusturile, chiar și pentru cei mai pretențioși, totul pare desprins din altă lume – nu e de mirare că timp de 4 zile Clujul își schimbă numele în “The world capital of night and magic”. Dacă te simți inspirat de atmosfera festivalului și vrei să porți o parte din ea cu tine, poți alege să îți faci un tatuaj (și el temporar totuși) la unul din stand-urile speciale – procesul e surprinzător de rapid. Tot în drumul tău spre Main Stage s-ar putea să te lași fermecat de o vată de zahăr în culorile curcubeului și cu toping-uri rupte din rai – mare grija, tentații sunt la tot pasul! Intri într-un final în arenă, dar nu e timp de odihnă, James Arthur urmează să cânte! Te lași copleșit de emoție, urlii din tot sufletul fiecare cuvânt din fiecare melodie, iar la sfârșit rămâi cu un zâmbet tâmp pe față – și probabil fără voce:). Te bucuri că ești aici, îți îmbrățișezi prietenii, le spui cât îi iubești, sari în sus și vibrezi pe fiecare beat – ești liber. Nici chiar ploaia nu te mai poate opri.

Te desparți de Main pentru a petrece câteva ore de neuitat pe Alchemy unde mixează Wilkinson. Ești în primul rând! Aproape că îți explodează timpanele, dar cum ai putea să te desparți de gard tocmai când auzi piesa „Afterglow”. Adrenalina îți pulsează apoi în vene vreme de ore bune. Descoperi în zilele următoare artiști noi, ale căror melodii le vei asculta probabil pe tot drumul spre București și te lași purtat de val. Pozezi si filmezi tot ce îți iese in cale, dar ai o scuză, îți creezi amintiri. Aceeași energie inexplicabilă te ține în picioare până în ultima seară, când pe scenă urcă Martin Garrix – numai tu știi cât ai așteptat acest moment – iar chiar de la prima melodie simți deja că plutești în altă lume. Fredonezi multă vreme după aceea versurile melodiei „No Sleep”. Focul de artificii te prinde cu ochii ușor umezi, dar distracția nu se oprește aici. La fel ca în fiecare seară alegi să îți petreci ultimele ore din festival la scena Nostalgia, unde îți consumi ultima fărâmă de energie dansând și cântând din tot sufletul pe Vama, Holograf sau Bon Jovi până în zori.

Inevitabil, primele raze ale dimineții te găsesc în uber în drum spre cazare. Ești înghețat de frig, plin de noroi pe adidași, dar cumva, într-un mod straniu, ești fericit. Zâmbești încontinuu până la destinație, cu gândul la momentele din seara ce tocmai a trecut, iar decizia de a reveni și anul următor devine incontestabilă. Cine știe, poate că, după atâta ploaie vei îndrăzni chiar să mergi și la Electric Castle?

Dragoș:

„Cu ce te mai poate surprinde un festival la care participi pentru a 5-a oară consecutiv?” m-au întrebat prietenii înainte să plec înspre Cluj pentru a lua parte, din nou, la experiența Untold Festival. Chiar și eu mi-am pus întrebarea aceasta. „La anul nu mai merg, promit!” îmi spun în gând în fiecare an în timpul drumului obositor spre capitala Transilvaniei. „E scump, aglomerat și e prea multă gălăgie” îmi spune subconștientul. Dar parcă de fiecare dată când intru în Parcul Central în prima zi de festival, simt cum acolo îmi este într-adevăr locul. Cum aș putea să ratez un an de Untold, când sunt înconjurat de atâția oameni frumoși din toată lumea adunați în inima Clujului cu un singur scop, acela de a se distra? Cum aș putea să rezist un an fără să văd „cum au făcut Main Stage-ul de data asta” sau „cine mai mixează pe Alchemy”. Timp de 4 zile m-am bucurat de fiecare moment la Untold, de parcă ar fi fost prima dată când particip.

La final, ieșind din festival obosit și plin de noroiul de la scena Nostalgia, ecranul pe care era scris mare „See you next year” parcă îmi făcea în ciudă: știe deja că ma voi întoarce și la anul.

Text: Andreea Voica & Dragoș Ile
Foto: Andreea Voica