Ce zici, mai mergem la mall deseară?

1999. Un an mic pentru om, un an mare pentru omenire. Adică s-a deschis primul mall in București.
2017. Nu avem mașini zburătoare sau oameni bionici, dar capitala se laudă cu 11 centre comerciale și peste 1440 de magazine la activ. Na evoluție!

Și nu numai că avem toate aceste mall-uri, dar ieșitul la shopping s-a transformat dintr-o activitate ce are ca scop acoperirea unei necesități, într-o adevărată preocupare socială.

Ce îl atrage cu adevărat pe român la mall?

Faptul că 12 ore/zi, 7 zile/7, sub un singur acoperiș găsești cinematograf, restaurant și 200 de magazine, cu articole noi aproape în fiecare săptămână. Pe asta se bazează și marii retaileri ai lumii, spre exemplu Amancio Ortega. Spaniolul, care în prezent este cel mai de succes om de vânzări de pe Terra, este fondatorul lanțului de haine Inditex ce cuprinde cele mai cunoscute și căutate branduri de haine din întreaga lume. Ortega poate fi denumit regele modei rapide la nivel mondial, câștigându-ne pe mine și pe tine prin varietatea de produse la un preț accesibil.

 

Dar care e povestea tricoului cu design atractiv ce nu depășește 70 de lei în Zara?

 

Totul pornește de la o idee, de obicei aceasta fiind inspirată de colecțiile marilor case de modă și de tendințele momentului. Din clipa în care ideea este pusă pe hârtie, până când tricoul ajunge pe rafturile magazinelor durează între două și patru săptămâni. Acest interval de timp, mult prea scurt, determină în principal felul în care tricoul este produs. Firele pentru țesătură provin din Africa, urmând ca materialul să fie prelucrat în Asia. După un studiu făcut pe hainele unor branduri de modă rapidă, țesăturile rezistau în medie la 11 spălărări până să se subțieze, scămoșeze și în final, să se dezintegreze.

Materialul ajunge în Asia. În prezent, cea mai mare forță de muncă Zara este în Bangladesh. La tricoul tău, ca la toate celelalte haine, încep să lucreze femei și copii, fiecare fiind plătit cu 73$/lună. Adică aproape 3$/zi, pentru 10 ore de muncă neîncetată. Până la tragedia din 2013, când clădirea Rana Plaza s-a prăbușit și au murit 1100 de muncitori, salariile erau de 38$/lună. Chiar dacă în 2013 s-a tras un semnal de alarmă, condițiile de muncă nu au fost îmbunătățite substanțial. Astfel, doamna care îți face tricoul stă într-un spațiu înghesuit, expusă la chimicalele toxice folosite în producerea hainelor, cu acces limitat la săpun, apă și toalete. De multe ori, este chiar abuzată verbal și fizic dacă nu lucrează conform eficienței impuse. Hmm, modă ziceaţi?

Într-un final, tricoul este gata și este trimis magazinelor. Apoi tu, atras de design-ul și de prețul său îl cumperi. Îl păstrezi un sezon sau două, până se demodează (sau îl pune maică-ta la cârpe), apoi cumperi din nou un produs asemănător care trece prin exact același proces până ajunge în dulapul tău. Și sfârșește la fel.

Când Oscar de la Renta a spus “Ca să fii bine îmbrăcat, trebuie să fii și bine dezbrăcat” am zis că da, știam deja că hainele sunt doar o extensie a personalității. Dar privind în ansamblu, alegerile pe care le facem în legătură cu ce purtăm, dincolo de nivelul estetic, ne definesc valorile și pretențiile.

 

Așadar, înainte de a cumpăra tricoul din Zara, gândește-te dacă vrei ca povestea fabricării lui să fie asociată cu tine, și dacă da…

Text: Ioana Pană
Grafică: Irene Bilius