Irma – domnișoara care a făcut ravagii

O fată.

O vacanță în America.

Un drum cu mașina, mult prea lung, din Florida până în New York.

Un uragan.

Cuvântul perfect pentru a-i descrie vacanța? Dezastruoasă.

Cine s-ar fi gândit că după un drum lung cu avionul, după ce în sfârșit au ajuns în locul dorit, turiștii sunt evacuați din cauza uraganului ce avea să vină? Exact, nimeni.

Până la momentul actual, îndrăznesc să cred că oricare din voi a auzit de vestitul ciclon tropical “born and raised”, cum ar spune americanii, în inima Atlanticului. Așadar, draga noastră prietenă, Irma, s-a gândit să viziteze coasta Floridei, sub numele de Uraganul Irma – Uragan de categoria 3. De aici presupun că vă puteți imagina ce a urmat: teama, haosul și aglomerația au fost unele din puținele probleme ce, inevitabil, au apărut odată cu ciclonul. Am văzut cu toții știrile, am auzit cu toții avertismentele de evacuare și – cel mai trist – am auzit poveștile oamenilor ce, în urma acestei vizite, aveau să își piardă acoperișul de deasupra capului. Ce nu am auzit încă: experiența unui nevinovat turist, care nu s-ar fi așteptat vreodată să fie evacuat la numai câteva minute după ce a ajuns la destinație.

Așadar, dați-mi voie să vă povestesc câte ceva despre asta.

Ziua 1 – Draga noastră turistă, alaturi de părinții ei, se află în mașina închiriată, pornind în aventura spre New York, cât mai departe de Irma. Numai de ar ști ce îi așteaptă…

Ziua 2 – Aglomerația este pur și simplu copleșitoare, dar nu iși pierd încă speranța. Poate, poate, mai există o șansă de a avea o vacanță reușită.

Ziua 3 – Totul este obositor și amorțit. Mașina devine unul dintre cele mai neplăcute locuri. Pentru o secundă numai, când află că benzinăria la care au oprit rămăsese și ea fără benzină, turista noastră se bucură; poate așa ar putea rămâne acolo, poate ar reuși măcar să se relaxeze…

Ziua 4 – Turiștii mai mult stau pe loc, în mașină, decât se deplasează. Nervii sunt deja întinși la maxim, iar hotărârea luată. Odată ajunși în New York, iau primul avion înapoi spre casă.

…și povestea continuă…

În ultima zi, disperarea își spune cuvântul, găsind-o pe biata noastră fată dorindu-și să fie la o oră de latină, poate chiar la una intensivă de chimie: oriunde, numai nu în mașină – nu din nou. Momentul în care avionul cu destinația București decolează: acela este momentul în care Bianca respiră ușurată. S-a terminat. Se întoarce acasă. Așadar, dacă v-ați întrebat vreodată oare “cum ar fi fost dacă…?”, aveți aici răspunsul – oribil. Irma, cu părere de rău te anunț că nu ai avut stil. O domnișoară cu stil fură inimi poate, dar în niciun caz case și orașe.

În final, nicăieri nu-i mai bine ca acasă, nu?


Autor: Flavia Banu
Fotograf: Bianca Mirică