Venin—frumuseți de neatins

O spaimă ca nicicare alta.

Privești fix dar prudent o cobră, știind că mușcătura sa ar putea fi ucigașă— veninul său puternic ar putea să te lase paralizat. Chiar și cu un geam solid între tine și creatură, parcă încep să te treacă toți fiorii. Însă după oroarea inițială, începi să observi o anumită grație în mișcările acesteia. Felul cum se ondulează, se încolăcește, ca apoi să se înalțe, dreaptă ca o săgeată. Încetul cu încetul, devii captivat. Nu-ți mai poți dezlipi ochii, de parcă șarpele te-a hipnotizat precum în povești.

Poate cunoști această senzație și vrei să o retrăiești, sau poate că îți dorești să o descoperi. Datorită expoziției temporare a Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, ai șansa să faci cunoștință mai de-aproape cu specii periculoase pe care probabil nu te-ar bucura prea tare să le vezi în sălbăticie. Muzeul prezintă publicului o colecție de animale vii, printre care șerpi, broaște, arahnide și pești (parte din colecția privată a orădeanului Florin Sîrb) cât și numeroase ciudățenii îmborcănate, din alcătuirea colecțiilor științifice ale muzeului, de obicei inaccesibile publicului. Speciile vii sunt aduse din toate colțurile lumii, cele mai multe dintre ele provenind din zone tropicale sau temperate.

„Venin—frumuseți de neatins” își propune, iar după părerea mea chiar reușește, nu numai să informeze vizitatorul despre stilul de viață și rostul variatelor exponate, ci să și înlăture frica și ignoranța față de speciile veninoase. Deși unele dintre aceste ființe sunt agresive din fire, majoritatea nu reacționează decât dacă sunt provocate… iar dacă stai să te gândești, parcă tuturor ne-ar veni uneori să scuipăm venin în ochii unei persoane insuportabile.

Pentru multe dintre aceste specii, veninul nu este doar o modalitate de a se apăra de prădători, ci reprezintă și o necesitate biologică, deoarece substanța este utilizată în paralizarea prăzii lor: insecte și mici mamifere. Veninul are însă și o deosebită importanță pentru om. Datorită progreselor medicale recente, s-a descoperit că unele componente ale veninului de șarpe au un efect în inhibarea dezvoltării celulelor canceroase.

Însă ce poți vedea mai exact printre rândurile de cuști? Un element comun tuturor exponatelor este frumusețea incontestabilă, prezentată de natură. La capitolul șerpi, se remarcă mamba neagră. Numită după negrul intens al gurii, este unul dintre cel mai temuți șerpi de pe planetă. Cu toate că intră foarte rar în contact cu omul, această reputație de creatură periculoasă se datorează lungimii sale impresionante, vitezei uluitoare cu care atacă—o viteză aproape imperceptibilă cu ochiul liber—și faptului că o doză redusă de venin, care are un efect neurotoxic, adică atacă sistemul nervos, poate fi letală.

Printre exponate se află, desigur, și numeroși păianjeni păroși. Deși aproape toți dintre aceștia au venin, foarte puțini îl folosesc cu scopul de a răni oamenii. Avem cazul tarantulei roz braziliene. Mușcătura acesteia, deși este foarte dureroasă din cauza cleștilor săi mari, nu are efecte tragice—veninul este slab. Ca dimensiune, această tarantulă se află pe locul 3 în clasamentul mondial, ajungând chiar până la 28 de centimetri în lungime.

Dar am divulgat deja prea multe! Te invit să înlături orice preconcepție împotriva animalelor veninoase și să te aventurezi pe cont propriu: programul de vizitare este de marți până vineri între orele 10 – 18 iar sâmbăta și duminica între 10 – 19. Până pe data de 18 iunie, Muzeul Antipa oferă o doză fascinantă de venin și motive de uimire cât cuprinde.

Așadar, ia-ți inima-n dinți și descoperă această expoziție mortală în toate sensurile cuvântului.

Articol & Foto: Raluca Rilla