Informarea- primul pas împotriva corupției

Pe 31 ianuarie, a fost adoptată de către guvern Ordonanța de Urgență nr. 13, care-și propune modificarea Codului Penal și al celui de Procedură Penală. Acest lucru s-a întâmplat într-o ședință nocturnă care avea trecută în program discutarea bugetului; de aici și pancartele cu „Noaptea ca hoții”. Proiectul de lege pentru grațiere și amnistie a fost trimis în Parlament pentru dezbatere. Sunt două lucruri diferite: Ordonanța care produce efecte imediate după cele 10 zile de la publicare (adică începând cu 11 februarie) și proiectul de lege pentru grațiere care nu e încă în vigoare și care poate fi modificat de Parlament.
Modificările aduse de ordonanță care au generat proteste masive în toată țara sună așa:

Funcționarii publici care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îndeplinesc intenționat un act care este prevăzut sau încalcă dispoziții expres dintr-o lege, ordonanță sau o Ordonanță de Urgență a Guvernului și prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mică de 200.000 de lei, nu vor răspunde penal. Acest lucru se numește dezincriminarea abuzului în serviciu.

Când cele 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial expiră, magistrații vor analiza toate cazurile de abuz în serviciu (în curs de anchetare, în curs de judecată sau deja soluționate) și dacă prejudiciul e sub 200.000 lei sau nu se constată vătămări grave, infracțiunea va fi ștearsă din cazier.

Mai simplu spus: A fost legalizată hoția pentru toți funcționarii și aleșii statului. Orice fel de reprezentanți ai autorităților, de la funcționarii din primării sau de la fisc până la controlorii RATB sau polițiștii de circulație, oricare dintre ei poate abuza de funcția pe care o are și uneori o și face. Cei din primărie pot să amâne rezolvarea unei cereri, cei de la fisc pot să impună taxe nejustificate, iar controlorii și polițiștii pot amenda abuziv. Ce este nou? Paguba lor nu mai este sancționată, au mână liberă, dar o bătrână muritoare de foame cu pensia de 700 de lei face în continuare pușcărie pentru o găină furată.

Funcționarii publici condamnați pentru abuz în serviciu ar putea ocupa o funcție publică. Până acum, judecătorul putea interzice acest lucru maximum 5 ani. Deci, un director de minister sau un director de spital condamnat pentru abuz poate fi menținut sau repus în funcție.

Pedeapsa cu închisoarea scade. În OUG 13, pentru un prejudiciu mai mare de 200.000 lei ori o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, pedeapsa este de la șase luni la trei ani sau amendă. Iar îngrădirea drepturilor sau crearea unei situații de inferioritate pe teme de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA se pedepsește acum cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă, în loc de doi-șapte ani ca înainte.

Abuzul în serviciu nu se mai aplică în cazul emiterii de acte normative (aici intră de la legi, până la hotărâri de Consiliu Județean sau dipoziție de primar).Această prevedere este o bombă subtilă, dar absolut distructivă. Îi plasează efectiv pe legiuitori deasupra legii. Ei ar putea da legi abuzive fără să poată fi trași la răspundere. De exemplu, prin absurd, dacă un primar dispune închiderea spitalelor din orașul lui și produce, deci, o vătămare gravă a drepturilor unor persoane fizice, el nu mai răspunde penal pentru abuz în serviciu. Acțiunea lui se poate anula ulterior în instantă pe temei de ilegalitate, dar primarul respectiv nu răspunde în vreun fel pentru fapta sa.

Neglijența în serviciu nu mai este infracțiune. Spre deosebire de abuz, care presupune intenție, neglijența în serviciu presupune superficialitate în îndeplinirea atribuțiilor. Spre exemplu, în cazul incendiului de la maternitatea Giulești din 2011, electricianul a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru neglijență în serviciu. Dacă această ordonanță trece, oamenii ca el vor fi liberi, iar neglijența lor care ucide va rămâne o simplă, inocentă greșeală.

Favorizarea făcută de un funcționar public nu mai reprezintă un conflict de interese dacă acesta favorizează un partener de afaceri, un șef sau pe cineva care-i sponsorizează vacanțele. Codul Penal pedepsea pentru conflict de interese un funcționar public care lua o decizie ce aducea un folos sieși, unei rude pană la gradul doi, celor cu care a fost în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii cinci ani sau cuiva care i-a adus foloase de orice natură (cadouri, vacanțe, donații). Mai nou, conflictul de interese se oprește la rude de gradul doi, de acolo, liber la favorizaree.

Mai mult decât atât, planul extins al PSD-ului de a relaxa legislația penală prin ordonanța de urgență mai include ceva esențial pentru a înțelege amploarea premeditării jafului. Toate actele emise de administrație au fost scoase din sfera penală cu un scop: ca primarii, șefii de CJ și miniștrii să poată prădui în voie bugetele publice. Nu se termină aici, au mai primit un cadou! Tot prin ordonanță de urgență au dreptul să cheltuiască/să fure cât pot, inclusiv banii pe care nu-i au. Pe data de 25 ianuarie 2017, Guvernul Grindeanu a emis o Ordonanța de Urgență nr. 9 care suspendă timp de un an anumite articole din legea finanțelor publice.

Articolele suspendate prin această OUG 9 prevedeau în esență faptul că “angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate” și că “angajarea și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați, în condițiile legii”. Un alt articol suspendat timp de un an prevedea că “in vederea realizării acțiunilor multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv”.

Traducere: Dacă o primărie sau un minister avea în buget 10 lei, nu putea angaja cheltuieli mai mari de 10 lei deoarece operau restricțiile de mai sus. Suspendând timp de un an orice restricție, primăria sau ministerul respectiv va putea contracta cheltuieli de 100 de lei chiar dacă în buget dispune doar de 10 lei. Chiar și contractele multianuale trebuiau aprobate prin așa numitele credite angajament aprobate prin buget. Acum, după ordonanța care suspendă regula, administrațiile locale și centrale pot încheia contracte anuale sau multianuale pe sume oricât de mari, fără aprobarea nimănui, cât cred că pot duce.

Dovada că așa este: la trei zile după adoptarea ordonanței, un primar a lansat o licitație de 175 milioane de euro pentru terenuri de joacă, unde doar o singură firmă din România ar fi îndeplinit condițiile; când a fost prins, a retras-o. Acest primar știa că șansele de a fi anchetat pentru abuz în serviciu sau actele normative emise de primărie să mai facă obiectul vreunei investigații penale scad dramatic odată cu modificările codului penal. Este însă doar un exemplu din sutele posibile care vor urma. Astfel, bugetele publice au devenit ținta odată cu adoptarea pachetului de OUG-uri care netezesc calea furtului cu acte în regulă.

Toate aceste prevederi se regăsesc în Ordonanța de Urgență 9/2017, îngropate între alte zeci de articole care se referă la cu totul alte chestiuni. Fără dezbateri, fără explicații, cât mai low-profile pentru a nagiva prin haosul pe care l-au creat tocmai pentru a-și permite astfel de acțiuni să treacă cât mai neobservate.

Surse: http://www.decatorevista.ro/ce-ar-trebui-sa-stii-despre-ordonanta-de-urgenta-care-a-scos-oamenii-in-strada/

http://mobile.hotnews.ro/stire/21581254

http://www.decatorevista.ro/cine-scapa-si-cine-nu-cum-ne-afecteaza-viata-de-zi-cu-zi/

Redactor: Cuturela Tana

Fotograf: Monica Seiceanu