Ghid de supraviețuire in jungla urbană. Mediu analizat: liceul

Știu la ce vă gândiți când vedeți titlul: „încă unul dintre zecile de articole, postări, clipuri care ne învață cât de frumoasă poate fi viața la liceu dacă urmăm un banal set de reguli”. Înainte de a vă grăbi să trageți o concluzie, vreau să fac o confesiune: nu știu nimic despre popularitatea în liceu. Cu toate acestea, după mai bine de un an petrecut în ceea ce Bacovia numește „cimitir al tinereții mele”, realizezi cum stau lucrurile și îți dezvolți propria strategie pentru a supraviețui în acest mediu „ostil”.

Un prim lucru pe care l-am înțeles este faptul că nu va veni apocalipsa dacă nu ești cea mai populară persoană din liceu. Ego-ul tău nu va suferi prea mult dacă nu te vei impune ca mascul/femelă alfa între colegii tăi. Desigur, liceul poate fi un loc foarte bun unde să îți dezvolți diferitele pasiuni, hobby-uri și poți chiar să te afirmi în diverse domenii precum muzica, teatrul, jurnalismul sau informatica. Totuși, nu va fi nicio tragedie dacă acel „talent ascuns” se încăpățânează să iasă la suprafață.

Alt aspect important al vieții de liceu este conviețuirea cu celelalte „specii”. Aici regăsim felurite tipologii și moduri de abordare și de înțelegere a ideii de comunitate:

– Solitarul poate fi găsit în ultimele bănci, tăcut, analizând comportamentul celor din jurul său, preferând să rămână în anonimat. De cele mai multe ori, nu poate fi catalogat drept o persoană sociabilă, însă vei fi surprins de latura sa filozofică și lucrurile pe care le poți dezbate cu un astfel de om.

– La polul opus se află haita: acel grup care se remarcă de restul indivizilor prin diverse metode și care, de multe ori, își urmărește propriul interes. Este una dintre cele mai rezistente forme de organizare și poate fi văzută în aceeași structură chiar și după patru ani de liceu.

– Pe lângă aceste două mari categorii, mai pot fi amintiți cameleonul și vânătorul. Cel dintâi este genul de persoană simpatică, care este la curent cu cele mai noi evenimente și zvonuri și despre care nimeni nu știe cum a ajuns într-un anumit grup. Vânătorul ar putea fi caracterizat drept o persoană sociabilă, jovială, care nu aparține unui singur grup și care se află mereu în alertă, căutând diverse oportunități pentru atingerea propriilor sale scopuri sau vreo nouă „pradă” pe care să o adauge la lista sa de cuceriri.

Revenind la aspectele care definesc anii de liceu, un cuvânt ce trebuie menționat și în jurul căruia gravitează viața unui adolescent este „drama”. Aceasta poate avea un impact destul de mare asupra noastră, fie că vorbim despre nemulțumirile referitoare la note sau la unii profesori, despre conflictele aproape inevitabile ce pot apărea într-o clasă sau despre „tragediile amoroase”. De asemenea, un aspect important ce poate influența negativ aceste situații tensionate este reprezentat de atitudinea pe care mulți dintre noi tind să o adopte: aceea de a folosi falsitatea sau superficialitea sub pretextul că altfel nu poți „supraviețui” în liceu. Însă, dragă cititorule, vei descoperi (dacă nu ai făcut-o deja) faptul că sunt mult mai apreciați cei care au ceva de spus cu adevărat și care își păstrează autenticitatea și nu se lasă influențați de presiunea anturajului.

Dacă Bear Grylls ar încerca să își implementeze tehnicile sale de supraviețuire în acest mediu, cel mai probabil nu ar rezista mai mult de câteva ore. Însă noi facem asta zilnic și o facem destul de bine, cu toate obstacolele care apar pe parcurs (de la teme, deadline-uri și portofolii, până la cele 4-5 ore de somn pe noapte). Și, în mod surprinzător, reușim să găsim timp și pentru acele momente care ne fac adolescența mai frumoasă, despre care ne amintim zâmbind peste ani și pe care le povestim cu drag nepoților. Așadar, sfatul meu este ca anii de liceu să fie despre „a trăi”, și nu despre „a supraviețui”.

Text: Andrada Budui

Foto: Monica Seiceanu