Povesti-de-succes-lazaristi-cu-care-ne-mandrim-ruxandra-bobleaga
Exclusiv 2

Povești de succes: LZRiști cu care ne mândrim

Prev1 of 3Next
Use your ← → (arrow) keys to browse

De la domenii precum fashion, fotografie sau cai, azi vă prezentăm oameni cu o contribuție în aceste categorii cu care ne mândrim, fie ei LZRiști sau nu, pentru că au avut curajul să facă pasul de la pasiune către următorul nivel. Sunt persoane determinate, care încă din liceu sau imediat după au știut ce vor să facă. Sunt antreprenori, sunt pasionați, dar mai ales sunt tineri care nu s-au dat bătuți. Și de aceea ne mândrim cu ei.

Lara Copăescu – între frică, instinct, curiozitate și genți de pânză
Lara Copaescu LZRista antreprenoare

Lara Copăescu în procesul creației

Ne-a povestit că în copilărie nu a fost vreun DaVinci și că două linii paralele și o jumătate de triunghi pe care le unea însemnau pentru ea o casă schițată artistic. „Obișnuiam să fiu geloasă pe fratele meu mai mare, care se pricepea bine la asta.” Pasiunea ei pentru desen, deși ezită să spună, a pornit dintr-o glumă la adresa fratelui ei. „Într-o zi, Mihnea trebuia să plece din oraș și a dat mâna cu mine, era modul nostru bizar de a ne lua «La revedere!». În acel moment, tata, glumind, a spus: «Strânge-o bine de mână, poate-poate îi dai puțin și din talentul tău! »”.

Nu știm dacă a funcționat, dar de atunci a început să transpună desene pe genți de pânză. „Le-am făcut pe ascuns, vara asta, cât timp eram în tabăra de design din Anglia. Fiecare trebuia să facă câte una, dar eu am furat material, l-am pictat și apoi am tras totul repede la mașină, nu puteam să mă-ntorc acasă fără câte-un cadou pentru prietenele mele cele mai bune.”

Acum vrea să-și deschidă o mini-afacere cu genți de pânză, cusute și pictate de ea; o impulsionează o combinație dintre frică, instinct și curiozitate. Când am cunoscut-o noi, făcea ultimele retușuri pe care le avea de făcut la schița din fotografie; a început să ne povestească, zâmbind, despre cum s-a apucat să-și caute mașină de cusut. Așa că țineți-i bine minte numele, Lara Copăescu. Vă asigurăm că fata asta cu obraji pufoși va ajunge departe. A, și este lăzăristă.

Lara Copăescu LZRista care face genți de panza

Gențile pe care Lara le-a făcut prietenelor ei

 
Ovidiu Udrescu – creatorul planetelor prin fotografie
Ovidiu Udrescu, creatorul de planete

Planeta lui Angelo, una din creațiile lui Ovidiu
Sursă foto

Pe Ovidiu l-am descoperit pe facebook, la recomandarea unui fotograf LZR. „În clasa 10a, prin semestrul al doilea, printr-o hârtie semnată de director am devenit fotograful oficial al Cantemirului (CNCV București, n.r.). Tot ce ținea de evenimente în liceu sau imagini de prezentare, le făceam eu și le editam în biroul directorului” ne explică acesta. Inspirația pentru aceste tipuri de fotografii pornește din curiozitatea lui pentru panoramare și distorsiune. Totul a început pe la sfârșitul lui aprilie 2013: „eram în Piaţa Constituției și tot mă gândeam cum să fotografiez ca să arăt atmosfera târgului de acolo… într-o singură fotografie… așa că am panoramat la 360 grade.” Cu niște cunoștințe de Photoshop și căutări pe net a pornit la drum. De atunci și-a îmbunătățit drastic metoda, ne spune el.

Mai are niște proiecte „teribil de complicate” pe care le are în minte de ceva timp, zice el, iar între timp e fotograf prin cluburi, așa își câștigă existența „lejer” de 3 ani. „Pentru cei care au crezut vreodată că poți prinde 360 grade cu un fisheye, fiecare planetă conține cel puțin 50 cadre normale la 17mm” ne împărtășește acesta.

Pentru a vedea mai multe creații ale sale, vizitați-i pagina de facebook https://www.facebook.com/UdrOvidiuPhotography

Citește mai mult pe pagina următoare. Apasă Next

Prev1 of 3Next
Use your ← → (arrow) keys to browse

You Might Also Like

  • Lazarist

    Andreea Vulpe a absolvit Liceul “Gheorghe Lazar” Bucuresti in 1980 si I.A.T.C. „I.L. Caragiale“, specializarea Regie, în 1989, la clasa prof. univ. Valeriu Moisescu, cu examenul de licenţă Regele Lear. În 2006 şi-a dat doctoratul în artă teatrală. Din 1993 desfăşoară o bogată activitate pedagogică, mai întâi ca profesor la Regie, iar din 2000 la Actorie. În Bucureşti a montat la Teatrul Naţional (Părinţii teribili, Filoctet, Regele şi cadavrul), la Teatrul Mic (Mlaştina), la Teatrul de Comedie (Lady Di), la Teatrul Evreiesc de Stat (Cabaret), şi la Teatrul Act (Oleanna). În ţară, a montat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ (Domnul Swift, Visul unei nopţi de vară), la Teatrul „Toma Caragiu“ din Ploieşti (Leonce şi Lena, Regina frumuseţii din Leenane – Premiul pentru cea mai bună regie, scenografie şi actriţă în rol principal, la Festivalul Internaţional de teatru Piteşti, 2008), la Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoşani (Comedie pe întuneric), la Teatrul „Csiki Jateksin“ din Miercurea Ciuc (Bash, Barajul, Platonov), la Teatrul „Mihai Popescu“ din Târgovişte (Seara de Ajun, Melancolie), la Târgu Mureş, la Studio U.A.T. (Pescăruşul) şi la Teatrul Naţional (Al III-lea şi Livada de vişini). Acesta din urmă a fost premiat la Festivalul Internaţional din Kisvarda, Ungaria, în 2006, pentru cel mai bun spectacol, cea mai bună regie, cea mai bună scenografie, cel mai bun rol principal feminin, rol secundar şi premiul de debut.

  • ruxandrabobleaga

    Mulțumesc frumos pentru articol! 😉

Pin It on Pinterest

Share This