De vorbă cu AS

Atunci când intră pe scenă, nu îi vedem pe ei. Le vedem numai personajele și modul în care le dau viață, dar atunci când toate replicile au fost epuizate și cortina este trasă, viața lor adevărată ia ființă în spatele ei. Așa că ne-am gândit să le propunem talentaților noștri actori din trupa AS un interviu. Asta ca să îi cunoaștem mai bine pe ei, ca persoane, și să le testăm imaginația.

Spre apărarea noastră, putem spune că ei s-au oferit. Vom avea grijă să îi și demascăm. Aceștia au fost:  Cătălina Maria Vlad, Pavel Stan, Vlad Cazacu (Caz), Anca Pop și Sandra Ducuță.

Iată deci rezultatul:

Descrie-te printr-o carte, o melodie și o personalitate.

Cătălina: „O personalitate…aș spune Beyonce pentru că îmi place să și cânt, iar ea realizează show-uri complete, care mă inspiră. Melodia este una care mie îmi place foarte mult și sper să vă placă și vouă, să vă facă ziua mai bună : «Am un pitic» – Alina  Manole.  Cartea este chiar «Never let me go» de Kazuo Ishiguro care m-a impresionat, pot spune chiar marcat.”

Pavel: „Carlos Ruis Zafon este scriitorul meu preferat, bat pe toată lumea la cap să îl citească. O carte reprezentativă ar fi «Palatul de la Miazănoapte»: după ce am trecut de începutul cărții, m-a fascinat la modul în care am terminat-o când mă legam la șireturi, gata să plec la liceu. Trupa Coldplay – 42. Modelul meu suprem este tatăl meu. ”

Dacă lumea ta ar avea dimensiunea unei scene, ce ai înghesui pe ea?

Cătălina: „Dacă este scenă, înseamnă că este spectacol; deci m-aș înghesui pe mine, pe prietenul meu și pe colegii mei din trupa AS, multe instrumente ca să improvizăm și ca să facem un spectacol reușit. Aș pune și multe perne colorate ca la finalul zilei să încingem o bătaie cu perne. ”

Pavel: „Familia mea și pe cei doi cei mai buni prieteni.  Ei sunt oamenii fără de care nu aș putea să trăiesc.”

Ce ai face dacă ai putea transforma întreaga lume în piesa ta de teatru?

Cătălina: „Cred că ar fi un musical. Ar fi exact viața pe care o trăim noi aici în Lazăr, cu foarte multe proiecte, activități, piese de teatru, muzică și dans.”

Pavel: „Aș citi sfârșitul ca să văd cum reacționez la asta. Eu am o teorie: destinul tău este scris abia atunci când ești mort și cineva citește povestea vieții tale. Citind începutul, el poate oricând să vadă și sfârșitul. În viață nu este așa: alegerile mele formează viitorul și într-un final și sfârșitul. ”

Repetiții în pod, în baie sau pe scări?

Cătălina: „Au fost și în pod. Au fost și în baie. Au fost și pe scări. Oriunde. Dacă vrei să devii mai bun și să exersezi, oriunde e perfect. Chiar și în metrou.”

Pavel: „În pod am făcut, iar în baie nu e amuzant pentru că e ecou. Pe scări. Pentru că nu am mai încercat până acum.”

Cum ar arăta planeta pe care ai dori să trăiești?

Cătălina: „Am văzut un filmuleț când voiam să intru în Lazăr pe care nu prea l-am ințeles. Dar acum, văzându-mă în clasa a XI-a aș alege fără să mă gândesc prea mult Planeta Lazăr.”

Pavel: „Un lucru pe care aș vrea să-l văd întâmplându-se este ca oamenii să nu mai aibă frica de a-și arăta sentimentele. Adică atunci când întâlnești pe cineva, să poți direct să fii deschis față de el, să nu fie nevoie să ridici ziduri, să porți măști, să fii ce nu ești.”

Never Let Me Go sau Clasa Noastră?  Minciună mascată sau adevăr orbitor?

Cătălina: „Am avut norocul să joc în ambele distribuții. Andrei a reușit să îmi arate că și drama este frumoasă, atunci când o înțelegi și poți să o transmiți. «Clasa Noastră» m-a marcat într-adevăr pentru că este inspirată din fapte istorice, reale. Am spus că trebuie sa joc, trebuie să transmit prin ea un mesaj care să îi facă pe tineri să se simtă recunoscători pentru ce au în prezent.”

Pavel: „Puțin din amândouă, dar mai mult adevăr orbitor. Atunci când vreau să dezarmez oamenii sau să îi atrag de partea mea, întotdeauna o să le spun adevărul într-un mod profitabil pentru mine. Minciuna mascată…este vorba despre personalitatea dură pe care o etalez.”

Alege o primă emoție pe care ai simțit-o când ai urcat pe scenă și descri-o printr-o melodie.

Cătălina: «I will survive». Nu cred că pot defini exact emoția. A fost frică, a fost dorința de a reuși, multă concentrare…o aglomerație de sentimente.  Eram împreună cu colegii de trupa, ne țineam de mâini și ne spuneam rugăciunea care ne încarcă de fiecare dată cu multă energie pozitivă. Am învățat că alături de oamenii potriviți totul poate ieși minunat. ”

Pavel: «Show must go on». Emoție…a fost clar emoție. Entuziasm combinat cu frică, o combinație bizară pe care nu am mai întâlnit-o în viața mea. ”

Ultima provocare: alege un coleg de trupă și pune-l în pielea unui personaj. Care ar fi prima lui replică?

Cătălina: „O voi alege pe Sandra. Am început de curând să citesc cartea «Oscar și Tanti Roz» și aș vrea sa o văd în rolul lui Oscar, un băiat bolnav de cancer care trăiește într-un spital, dar care in ciuda bolii pe care o are, găsește în orice lucru neînsemnat un prilej de bucurie . Prima ei replică va fi: „Eu cred și am puterea să sper că totul va fi bine.” ”

Pavel: „Oscilez între Laurențiu și Gabriel. Gabriel ar zice «Vreau să fiu profesor!» cu multă veselie. Aș vrea să văd cum ar trăi Gabriel în pielea personajului meu din «Clasa Noastră», Zygmunt. Mi-ar plăcea să-l văd evoluând în momentele critice, în care eu îmi trădez prietenii. Prima lui replică nu ar mai fi «Vreau să fiu soldat!» ci tot «Vreau să fiu profesor!» pentru că îl văd tot vesel și dornic să-i învețe pe alții.”

Pentru a afla mai multe secrete ale AS-ului, vino și mâine pe revistalzr.ro  .

Foto: Anca Pop

Anda Vasilache

Anda este o tipă super, pregătită mereu de a face haz de necaz in situații „ extreme” ; iubește umorul negru. Îi place să lucreze cu oamenii, să le descopere caracterul și să analizeze tot ceea ce îi stârnește interesul. Are o viziune realistă asupra vieții doar atunci când visele amuțesc. Îi plac pisicile pentru că sunt ființe egoiste și independente.