„Eu și tu”

Facem în felul următor: ne lăsăm ghiozdanul acasă și mergem la film.

De ce nu? Mi se pare o idee perfectă pentru o zi de luni și probabil că la asta s-au gândit și inițiatorii proiectului Cinema-Edu.

Proiectul este la a IV-a  ediție și s-a desfășurat din luna februarie și până în mai. El a cuprins o serie de proiecții de filme, dar și concursul Do you speak cinema prin care liceenii din toată țara au fost invitați să își împărtășească impresiile asupra filmelor văzute prin scris, fotografii sau desene.

În încercarea de a-i aduce aproape de micile ecrane pe adolescenți, Cinema-Edu a căutat filme diversificate, ale unor regizori internaționali, contemporani și i-a provocat pe elevi la discuții interactive asupra filmului, imediat după vizionare.eu si tu

Unul dintre exemple este filmul „Io e te” („Eu și tu”), al regizorului italian Bernardo Bertolucci, ce i-a avut ca protagoniști pe Tea Falco, Jacopo Olmo Antinori și Sonia Bergamasco. Povestea din spatele titlului îi surprinde pe Lorenzo și Olivia, doi frați vitregi, cu același tată, care se întâlnesc întâmplător în subsolul unui bloc și ajung să conviețuiască pentru câteva zile.

Lorenzo este un adolescent introvertit, care preferă să se izoleze, pe când Olivia este o tânără dependentă de droguri, care găsește plăcere în a cunoaște cât mai mulți oameni. Pentru un moment, cei doi caută singurătatea într-o pivniță dezafectată unde se concentrează predominant acțiunea.

Lorenzo se aprovizionează cu mâncare și își minte mama că este într-o tabără de schi cu scopul de a trăi singur pentru câteva zile, închis într-un univers paralel,  cu singurele  lucruri care îi făceau plăcere: mâncarea nesănătoasă, muzica și un furnicar. Este dezamăgit la revederea surorii sale, dar se vede nevoit să o tolereze și să îi asculte poveștile despre cum a devenit dependentă de heroină. Ea găsește în fratele său un confesor, o urmă din viața pe care obișnuia să o trăiască și astfel momentele tragice se combină cu momente distractive, dar și cu redescoperirea relației frate-soră dintre doi adolescenți pe care problemele în familie i-au determinat să se comporte diferit de restul adolescenților.

Întrebarea care reiese din film este: cum poți defini de fapt normalul? De ce unii părinți urmăresc mușamalizarea copiilor lor, prin impunerea anumitor norme sociale pe care ei se presupune că ar trebui să le urmeze pentru a fi „ca alții”? Originalitatea adolescenților nu ar trebui sancționată, ci încurajată. În caz contrar, se ajunge la probleme mai grave. Adolescenții se simt neînțeleși și găsesc alinarea în obiceiuri aparent greșite sau duse la extrem.

Lorenzo e pasionat de biologie și iubește natura, iar Olivia este o tânără cu multe idei. Cu toate acestea, niciunul nu își poate dezvolta potențialul din cauza problemelor de emotivitate și de dependeță. Învață unul de la altul cum să devină mai echilibrați, își fixează obiective noi, realizează greșelile pe care le-au făcut de la o vârstă atât de fragedă.

Filmul nu expune tema într-o variantă clișeică a problemelor adolescenței, ci e foarte viu și realist. Îți menține atenția la acțiune, chiar dacă în aparență nu e foarte dinamic. În spetale scenariului, se ascund mesaje cu impact puternic pentru adolescenți.

Eu si tu

Educația poate lua nenumărate forme și ea ar trebui administrată în doze mici și diversificate zi de zi. Cu cât primim educație din cât mai multe surse, cu atât ne putem considera mai câștigați, iar odată cu educația noastră se pot remodela atât părinții, cât și profesorii. Prin urmare, în urma experienței Cinema-Edu, ai doar de câștigat. Merită să încerci.

Foto: CINEMA EDU

Raluca Tăutu

scrie tot ce gândește, dar visează că într-o zi va fi medic și oamenii vor pleca fericiți din cabinetul său. Ralucăi îi place să râdă și de multe ori face abstracție de lucrurile care ar putea-o afecta. Ralucăi nu îi plac oamenii prefăcuți, oamenii care nu gândesc înainte de a vorbi și nici semafoarele roșii când ea se grăbește. Nu se plictisește niciodată și acest fapt se datorează muzicii, cărților, filmelor și prietenilor ei.