Nişte nebuni coloraţi sau despre oameni fericiţi

Ne-am strâns 3000 de inşi în parcul Tineretului pentru a transforma plimbarea de rutină dintr-o sâmbătă după-amiază de sfârşit de aprilie într-o cursă nebună plină de culoare şi bucurie. Şi am cam reuşit: prima ediţie The Color Run România sau după cum l-aş numi eu, cel mai fain eveniment sportiv de până acum. Se spune despre asta că este o cursă euforică în culori care celebrează sănătatea, bucuria şi originalitatea. Regula principală este că la începutul cursei să porneşti îmbrăcat în alb, iar când treci linia de finish dupa ce ai parcurs “cei mai fericiţi 5km” e musai sa primesti propria ta baie de culoare.

da 1Eh şi dacă se zice că simţul penibilului e direct proporţional cu înaintarea în vârstă, aici a fost tocmai invers. Am fost poate « penibili » , dupa spusele unora, dar cu siguranţă am fost fericiţi, explozivi  şi dacă « penibil » înseamnă să se holbeze jumătate din populaţia de la metrou la tine şi să te roage să facă poze cu ei, atunci cred că îmi place să fiu « penibilă ». Şi vă invit şi pe voi să fiţi la fel. Coloraţi. Liberi şi fără prejudecăţi. Iarăşi copii ?! Da, cu siguranţă.

Am întâlnit tot felul de situaţii, iar contribuind şi ca voluntar la acest mini-festival, am avut parte de una dintre cele mai interesante experienţe din cei 16 anişori ai mei. Şi ce e cel mai fain e că după ce în ultima zi de înscrieri întâlneşti străini care vor să ia parte la această cursă şi în Romania, toata chestia asta te copleşeşte. La propriu. Şi nu oricum, ci prin cele mai sincere zâmbete pe care le-am văzut vreodata. Oameni care vor să evadeze puţin din cotidian şi să facă o nebunie. Şi tu eşti acolo gata să le-o oferi şi să răspunzi la rândul tău cu îmbrăţişări şi zâmbete.

În timpul cursei, rolul meu a fost să încurajez oamenii pe traseu şi tot ce mi-a trecut prin cap a fost să fie diferit. Am început să mă zbânţui, să alerg cu ei , să le ofer « free hugs » şi « să batem cuba » precum şi clasicele urări de încurajare. La sfârşitul zilei am constatat că nu mai aveam voce, mâna mea era înroşită, mi-am facut mama să leşine pentru 5 secunde când mi-am facut apariţia  acasă în culorile curcubeului, chiar am avut parte şi de apelativul de extraterestru pe care mi l-a dat sora mea. Dar, cu toate astea, acum înteleg de ce de la lansarea acestui concept de eveniment din 2012 s-au strâns până acum peste un million de participanţi şi 100 de ediţii Color Run. Unde mai pui că o parte din banii strânşi vor fi donaţi ?

da3Morala : Nu trebuie să fii colorat în fiecare zi ca să-ţi aminteşti că poţi să trăieşti şi altfel. Tu defineşti acel « şi altfel ». Şi cred că dacă mă impun puţin, pot fi un pic dramatica dacă înlocuiesc acel « poate » cu « trebuie ». Îmi mulţumeşti mai târziu, căci acum sunt ocupată să-mi curăţ ultimele grame de pudră din păr.

foto: Alex Neagu

Teodora Agarici

Face parte din grupul lăzăriștilor plini de ambiție și optimism, fiind o elevă pasionată de scris, literatură și de ideea de a se autodepăți în tot ceea ce face. Găsește întotdeauna în ea voința de a trece peste orice obstacole care o împiedică în a-și atinge obiectivele, promovează creația și imaginația. Se definește ca fiind o sursă infinită de originalitate, spontaneitate și creativitate. Scrie pentru că îi place. Pentru că asta simte. Este mereu acolo pentru voi, oricare v-ar fi problemele.