Savez-vous ce que c’est la francophonie?

Să o luăm cu începutul, ca la matematică –sau ca la dezbateri- începem cu definiţia: ziua francofoniei este o zi dedicată în întregime limbii franceze, o zi în care au loc diferite manifestaţii culturale privind acesată limbă, desfăşurate în ţările francofone ca: Tunisia, Algeria, Maroc, Bulgaria,Coasta de Fildeş, România etc. şi dacă nu era evident, Belgia, Franţa, Canada, Elveţia.

Această zi este sărbătorită în fiecare an pe 20 martie şi ar trebui să renunţăm la obişnuita engleză şi să o înlocuim cu franceza (măcar cei care pot), adică în loc să ne spunem Hi!, să spunem Salut!, în loc de Bye!Au revoir!, OK!Bien!, în loc de Johnny DeppRomain Duris, AdeleZAZ, Angelina JolieAudrey Tautou,Londra/WashingtonParis, Oscaruri-Cannes ş.a.m.d.

Limba noastră este înrudită cu franceza încă din timpul romanilor, dacă stăm să ne gândim la faptul că si stratul lor lingvistic, ca si al nostru este de origine latină, dar limba franceză a pătruns vizibil şi vehement mai întâi în Moldova şi Ţara Românescă, prin intermediul preceptorilor francezi, aduşi de către boierii români al căror contact cu ofiţerii ruşi din Imperiul Ţarist (1831 –Regulamentele organice) le-a arătat o nouă civilizaţie decât cea orientală. Astfel, copiii lor au început să înveţe limba franceză şi le savoir-vivre occidental, pentru ca apoi să plece la studii la Paris. Odata întorşi în ţară, cu o experienţă vastă în ceea ce priveşte uzanţele şi trăirile, aceştia au înfiinţat spitale, şcoli, au înfăptuit Unirea Principatelor în 1859, au alcătuit prima Constituţie a României, au schimbat arhitectura oraşelor mari, au ţinut Prelecţiuni populare (Junimea), au alcătuit un alfabet latin de care ne folosim şi astăzi, au scos la iveală comorile folclorului şi multe altele. Cu alte cuvinte, limba franceză şi Franţa au reprezentat porţile noastre spre modernizare şi dezvoltare. Tot prin intermediul acestei limbi, frânturi de civilizaţie şi cultură românească au fost răspândite în toată lumea, introducându-ne pe o hartă a valorilor universale, cu ajutorul unor oameni ca Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Brâncuşi, care au folosit franceza ca modalitate de exprimare. Cu ce ne ajută pe noi franceza astăzi? Simplu: o limbă străină în plus nu îţi va strica niciodată, mai ales dacă vrei să studiezi/lucrezi în străinătate, angajatorii fiind plictisiţi să vadă doar engleza la rubrica de limbi străine.

Foto: Bianca Bănică

Cum Lazărul este un colegiu mereu pus la curent cu evenimentele importante şi culturale pe care le şi promovează în rândul elevilor săi, anul acesta, în care aniversăm douăzeci de ani de când am aderat la Organizaţia Internaţională a Francofoniei, cu ajutorul Catedrei de Limbă Franceză şi a Institutului Francez, se va organiza un proiect ce va marca Ziua Internaţională a Francofoniei – cu o mică întârziere ce-i drept, dar niciodată nu e prea târziu. Vineri, pe 29 martie, veţi putea urmări începând cu ora 12:45, în sala de festivităţi, un fragment al piesei de teatru „Chiriţa în provincie” de Vasile Alecsandri, ce ilustrează într-o manieră accesibilă exact începuturile contactului cu cultura şi civilizaţia franceze. Actorii sunt: Diana Galiş (Coana Chiriţa), Alex Bucur (Monsieur Şarl), Nicolae Nedelcu (Guliţă), Ana Dumitrescu (Safta), Andrei Dumitru (Ion). După scenetă urmează o prezentare a francofoniei şi câteva melodii interpretate de Raluca Moromețescu, Cătălina Vlad, Maria Călugăreanu şi Cristina Ciontea. Prezentatoare este Caterina May.

În concluzie, vă aşteptăm în număr cât mai mare, între orele 12:45-13:30 în Sala de Festivităţi, pe 29 martie, pentru a vă bucura de Ziua Francofoniei!

Carmen Pălimariu

Este lăzăristă iubitoare de filme bune, muzică, literatură şi cel mai important, scris. Consideră că în orice scriem sau creăm lăsăm o parte din noi, fie că e vorba de un bileţel, o carte sau o pictură, fiecare poartă ceva din personalitatea noastră, aşa că ea îşi inserează personalitatea în LZR. Pentru detalii, nu ezitaţi să-i citiţi articolele.