O jumătate de fund

Uite, o poză cu o jumătate de fund. Încântător. Cum se întâmplă chestiile astea? Ești invidioasă? Intrigată. Aș vrea să fiu genul de persoană care ajunge acasă, își ia aparatul și își țintește cu precizie jumătatea potrivită de fund. Într-o oglindă. Da, și eu genul de persoană care ți-ar scrie epitaful: A dus o viață bună, în pofida activității neuronale reduse. Adorabil.

Ah, tipa-fund s-a apucat de scris. Spune-mi că vorbim despre etichete la șuncă presată. Nu, pentru ăia face doar reclamă. Din adâncul singurei ei sinapse, citez: Nu sunt o fată ieftină. Nu scrie fată! Iartă-mă, mă cenzurez pentru mamele de la a 5-a. Cred că sunt mame de a 9-a deja, o să suporte. Nu te pune cu mamele, sexul e tot sex. Bine că mi-am acoperit urechile. De ce are toată lumea impresia că poate să scrie? Pentru că lumea are fani. 1024 de likeuri, din păcate îmi amintesc. Anul Marii Schisme? Da, sunt sigură că sunt corelate. Bună ziua, am vrea și noi succes pentru asta mică-fund peste un mileniu dacă se poate. Sigur, completați formularul ăsta în 25 de exemplare și separați-vă bisericile.

Pe bune, de ce au fani? Pentru că promovabilitatea la bac e sub 50 la sută. Continuă. Pentru că mediocritatea e o scăldătoare unde toți se masează reciproc cu pietre ponce. Scârbos. Bine, pentru că oamenii sunt rebeli. Rebeli gen grătar pe acoperiș? Nu, rebeli gen ador lipsa cratimei, nu mă obosesc să număr i-urile și cred că băieții ăia care au inventat gramatica nu aveau altceva de făcut între partidele de squash. Dovlecel? Da, dragă? Nu, lasă, alt dovlecel.

Asta o să sune trist, dar începe să mă deranjeze mai mult lipsa de stil. Copiii ăștia sunt așa de anoști în rebeliunea lor că mă fac să plâng. Sindrom premenstrual? Dă-ți o palmă. Sindrom bifat. Zic doar că sunt toți la fel. Melancolici după o viață pe care nu au trăit-o, lipsiți de umor, mestecători de teme obosite, abordate la nesfârșit. O să te urască toți. Da, adaugă lași, uitasem. Ești rea. Măcar sunt într-un fel. Ei sunt oameni-fund în oglindă. Cu bloguri-fund, articole-fund și reviste-fund. Și tu ce îți dorești de la ei, surprize? Să se înjure fără cratimă, dar în metafore? O, doamne, da!

Auzi? Îhî. E 14. Sunt 14 ce? Zile trecute din februarie. Altceva? Te iubesc. A, ok. Vrei să îmi pozez o jumătate de fund cadou? De ce, nu intră tot în obiectiv? Hei! Te iubesc.

Foto: Andreea Dogaru

Ioana Bărbulescu

cunoscută și ca Ibby din nu se știe ce motive misterioase și cu potențial moden, este o apariție jurnalistică spumoasă. Mai exact, încearcă să se specializeze într-un stil literar pe care nu l-ar publica nicio altă revistă în afara de LZR, care se respectă.