„Spiritul” clișeelor e pregnant de sărbători

Decembrie a venit de ceva timp şi inevitabil ne-am ciocnit o dată cu primii fulgi de nea şi de tradiţionalele clişee. Le simţim reci pe corpul nostru, dar ne-am obişnuit cu ele – că doar de-asta sunt clişee – şi nici nu ne mai deranjează: unii reacţionăm la ele şi ne comportăm ca atare, în timp ce alţii privesc de pe margine, nemulţumiţi, dar conştienţi că nu au cum să se răzvrătească. Eu fac parte din a doua categorie. Nu mă pot răzvrăti deoarece să devii un Dr. House în viaţa reală nu este prea distractiv, dar voi încerca totuşi să-mi asum riscul de a-mi expune părerile. Ca să fiu în ton cu perioada, mă voi lega de clişeele Crăciunului.

Sursa foto: http://www.libertatea.ro

Acestea ne invadează încă din noiembrie, dacă stăm să ne gândim la reclamele deloc inspirate cu Moş Crăciun la duş sau pe plajă, făcând surf. Tot la TV urmărim ştiri despre iluminatul oraşelor, brazi înalţi amplasaţi în centrele oraşelor, oferte de vacanţă şi eterna grijă despre masa de sărbători a românilor, care arată că aşa-zisa criză economică nu e chiar atât de adâncă de vreme ce coşurile pentru cumpărături sunt pline până la refuz. De asemenea mai trebuie amintite şi ştirile despre numărul de apeluri la 112 ce vin imediat după prima zi de Crăciun, pentru că oamenii au mâncat prea mult. Cred că nu ar mai trebui să spun că dacă nu ai cu cine să-ţi petreci sărbătorile şi preferi să stai singur în casă decât să mergi pe străzile înzăpezite, o să ai parte de o mare dezamăgire atunci când vei constata că peste tot vezi aceleaşi filme învechite despre viaţa privată a Moşului, despre visuri imposibile care cu ajutorul Magiei Crăciunului se împlinesc şi nu în ultimul rând, comedii romantice siropoase a căror unică legătură cu Crăciunul este aceea că afară este zăpadă.

Să nu uităm muzica. Deodată Lady Gaga apare mai puţin pe MTV, fiind înlocuită de fete ceva mai îmbrăcate, preferabil cântând colinde (aţi observat că majoritatea colindelor americane nu au nicio legătură cu Craciunul, ci sunt doar nişte cântece de dragoste?). În cazul concertelor, cei doi Ştefani (Hruşcă şi Bănică) nu trebuie rataţi, în special Hruşcă, pe care îl prindem pe la noi doar de sărbători, în restul anului fiind plecat în Canada, unde bineînţeles că e mai bine ca în România.

Unde ești, Hrușcă, tot restul anului?

Tot în decembrie suntem asaltaţi de oferte care mai de care mai colorate, mai ademenitoare, mai provocatoare. Fie că e vorba de vacanţe, mâncare, electrocasnice, haine, bijuterii etc., puteţi observa o scădere îmbucurătoare a preţurilor – poate doar acum toate aceste produse ajung la preţul lor real, nu cu mulţi lei adăugaţi pentru profit cât mai mare, dar ce să-i faci, ăsta-i comerţul!

Ultimele, dar nu cele din urmă sunt formulele ce fac apel la omenia „poporenilor”, citându-l pe Slavici: „să fim mai buni cu cei ce nu au”, „să dăm din puţinul nostru celor oropsiţi de soartă”. Acum serios, nu cred că vine cineva şi vă leagă de mâini ca să nu-i daţi cerşetorului afon din metrou 1-3 lei şi în restul anului, aşa că eu consider că aceste apeluri sunt inutile şi duc chiar spre penibil; dacă doriţi să ajutaţi pe cineva, o puteţi face oricând, indiferent de anotimp şi sărbătoare, puţină zăpadă şi nişte vorbe deja cunoscute fiind departe de încălzirea unor suflete „îngheţate”.

Sper să nu mă consideraţi un Scrooge/Grynch pentru că sunt departe şi de ei. Iubesc Crăciunul pentru că e o perioadă destinsă, în care apuci să te reculegi după un an lung şi greu, pentru că e o perioadă a micilor nostalgii cauzate de rapida apropiere a Revelionului şi o perioadă a eliberării de griji şi a adoptării de sentimente mai bune, iar toate acestea sunt cu atât mai intense cu cât sunt mai autentice, aşa că lăsaţi clişeele la o parte şi acţionaţi cum vreţi, nu cum aţi auzit că trebuie!

Un an nou fericit!

Carmen Pălimariu

Este lăzăristă iubitoare de filme bune, muzică, literatură şi cel mai important, scris. Consideră că în orice scriem sau creăm lăsăm o parte din noi, fie că e vorba de un bileţel, o carte sau o pictură, fiecare poartă ceva din personalitatea noastră, aşa că ea îşi inserează personalitatea în LZR. Pentru detalii, nu ezitaţi să-i citiţi articolele.