Invitat LZR: Ping-pong și mate în Vianu

Când vine vorba despre „Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu” (ca o remarcă, noi, vianiştii, folosim denumirea întreagă a liceului numai atunci când avem impresia că este mai interesant aşa), accentul este pus pe competiţie și performanță sau cel puţin aşa se vede „din afară”. Din interior, însă, lucrurile stau diferit. Pentru vianişti, clădirea de la numărul 10, de pe strada Arhitect Ion Mincu este locul în care iau naştere cele mai de durată prietenii, cele mai amuzante faze şi unde circulă ultimele zvonuri. Este clădirea cu aspect vechi, dar modernă înăuntru, clădirea gri-şters care adăposteşte laboratoarele cu calculatoare de ultimă generaţie. Istorie vs actualitate.

Fotografie de Silvia Georgescu

Curtea liceului este destul de mare pentru toţi vianiştii, pentru toate bucuriile, problemele sau dramele lor de-o pauză. Cum sună clopoţelul, poarta este asaltată de elevii care nu vor să piardă nicio secundă din preţioasa recreaţie, întotdeauna prea scurtă pentru… orice ai avea de gând să faci. Când vine vorba despre spaţiul dintre liceu şi sala de sport, nu putem să omitem un element fundamental: mesele de ping-pong. Nu poţi să fii vianist fără să fi jucat măcar o dată ping-pong în curte, fără să fi făcut slalom printre colegi ţipând „Heeei… nu călcaţi pe minge! Mi-ați văzut mingea?”. O problemă de luat în seamă atunci când joci ping-pong la Vianu este aceea a celebrelor pungi cu apă. Puţini sunt norocoșii vianişti care nu au primit niciodată în cap vreo pungă cu apă aruncată de la etaj atunci când se plimbau liniştiţi prin curte sau jucau ping pong. Putem numi și asta o tradiţie a liceului.

Când intrăm în holul mare al vianiştilor primele care atrag privirea sunt panourile verzi cu numele olimpicilor internaţionali ai liceului (care, de altfel, sunt foarte mulţi). Totuşi, în timp ce citeşti aur, aur, mate, info, aur atenţia ți-e distrasă de gălăgia ce se aude. Că doar e pauză şi sute de elevi se exprimă cum pot ei mai zgomotos. În sălile de clasă găsim bănci desenate şi scaune personalizate şi pereţi pe care sunt notate cu creionul 2-3 formule la fizică sau chimie, rămase de la vreun test. Distracție, prietenii, intrigi, secrete… dar şi puţin stres cu tema la mate; cam acesta este universul vianiștilor.

Atmosfera în Vianu este întotdeauna foarte încărcătă şi dinamică. Nu suntem roboţeii pe care mulți şi-i imaginează, ci nişte elevi (uneori prea) plini de viaţă. Despre orele în Vianu se pot spune multe. E adevărat că se pune accent pe materiile de real, dar nu numai. În general, la Vianu vin elevi care au afinitate către matematică, informatică, fizică sau chimie. De ce? Probabil pentru ca aici găsesc, în afară de profesori excepţionali care fac pregătire pentru olimpiade şi concursuri, posibilitatea de a se concentra pe ceea ce le face plăcere. Nu suntem neapărat un liceu de olimpici, dar pentru mulţi dintre noi există o materie care ne aduce satisfacţie. Şi, serios acum, e bine să existe ore pe săptămână în care să te intereseze şi altceva decât fascinanta mişcare a acelor ceasului. Referitor la teste, toate sunt anuntate înainte. Cum așa? Ei bine, profesorii intră la ore şi anunţă: „Astăzi daţi test!” Ce fac vianiştii în acest caz? „Mimează gândirea”, după cum spunea un coleg. Şi visează, bineînțeles, la pauza în care vor juca ping-pong.

Fotografie de Silvia Georgescu

Un element definitoriu pentru liceul nostru este meciul anual de fotbal „Elevi contra profesori”, în care elevii clasei a 12-a joacă împotriva celor de care s-au legat toate notele și toate absenţele nemotivate din cei patru ani. Este un eveniment important, la care participă atâţia vianişti încât dimensiunile sălii de sport par infime. Se scandează „Tudor Vianuuu!!!” şi, indiferent de scorul real, meciul se termină la egalitate.

Ar fi multe de spus despre CNITV… despre excursiile noastre, despre ceea ce ne uneşte şi ne desparte, despre jocurile care ne plac (Mafia, Psyho și nelipsitul șah), dar cred că o să mă opresc aici.

În final, aş vrea să precizez faptul că Vianu este un liceu care ajută elevii în ceea ce privește viitorul lor, întrucât an de an mulţi vianiști pleacă spre cele mai prestigioase universităţi din lume. Vianu susține performanţa, dar nu obligă pe nimeni cu nimic.