Ce-au în comun piticii și orientarea-n carieră?

Bântuiam pe holurile liceului într-o pauză când a venit cineva la mine şi mi-a dat să completez un formular. Nu ştiam pentru ce mi se cere CV-ul, dar am zis că nu am nimic de pierdut dacă o fac. Aşa că pune-te şi rememorează-ţi activităţile din ultima perioadă. Apoi am primit un mail conform căruia eram acceptată în cadrul Euroedu, un proiect al Şcolii de Valori. Şi de aici a pornit totul.

Foto: EuroEdu (www.scoaladevalori.ro)

La prima întâlnire am avut nişte dezbateri interesante cu o parte din „aleşii” programului, elevi de la mai toate liceele mari. S-au deschis nişte perspective foarte interesante de gândire şi de analiză a unor situaţii de viaţă. Iar în weekendul următor s-au întâlnit toate „valorile”. Nu ne cunoşteam bine, ştiam doar că fiecare este bun într-un domeniu, căci asta ne lega la început. Apoi au urmat trainingurile, atelierele şi munca în echipă. Fiecare şi-a descoperit valorile sau definiţia personală a succesului, tipul de gândire sau domeniul profesional care i s-ar potrivi cel mai bine. Dincolo de dezbateri pe diferite teme şi exerciţii de imaginaţie, fiecare şi-a definit valorile personale, priorităţile în viaţă şi modul de gândire cel mai dezvoltat (logic, ordonat, creativ sau umanist). Dacă la început aveam toţi în comun nişte CV-uri generoase, de la un timp începuse să ne lege şi alte lucruri. Râdeam împreună, lucram, analizam sau doar pălăvrăgeam, dar totul era împreună. Ne-am împrietenit şi am învăţat să ne folosim abilităţile în cadrul unor activităţi pentru binele echipei, nu doar al nostru personal. Am învăţat să ascultăm şi să respectăm şi opinia celuilalt. Ne-am dat seama că ne leagă mai multe lucruri, că avem pasiuni sau păreri comune. Am descoperit că băieţii de la liceul de informatică Vianu sunt chiar de treabă, cu unul dintre ei urmează să pun la cale un proiect. Şi desigur, să mai jucăm „avioane”. Am aflat de planurile de viitor ale colegilor mei din EUROEDU şi am constatat cu stupoare că la facultate am să fiu colegă cu vreo 6-7 dintre ei. Ceea ce înseamnă că noi ne-am cunoscut şi ne-am format deja gaşca de la facultate, lucru ce mi s-a părut chiar foarte tare.

"Hello Joe, are you busy Joe?" Foto: EuroEdu (www.scoaladevalori.ro)

Atmosfera a fost una deosebit de plăcută şi relaxantă, mulţumită trainerilor simpatici („Hello, Joe”, „piticii” sau „chinezii cu pozele” vor stârni amintiri plăcute unora dintre noi). Uneori aveam atenţie distributivă şi îmbinam utilul cu plăcutul, ascultând sfaturile acestora şi jucând totodată „avioane” (se mai auzea uneori din spatele sălii „F6, lovit” sau „G4 la pământ”). Mulţi veţi da ochii peste cap când veţi auzi cuvântul „şcoală”, dar nu vă faceţi griji, distracţia a fost la cote maxime şi a meritat din plin sacrificiul unui weekend. Dacă înainte ezitam în privinţa carierei, datorită acestui proiect de acum ştiu sigur că drumul ales de mine este cu siguranţă cel bun. Şi cel mai important, am învăţat să mă cunosc şi să privesc în perspectivă. Mi-am definit valorile şi priorităţile în viaţă, am învăţat cum  să îmi gestionez mai bine timpul şi cel mai important, cunoscând atâţia oameni şi făcând schimburi de idei, m-am ales cu o anumită energie, genul acela care nu te lasă să stai locului o clipă şi să vrei să faci ceva care să conteze cu adevărat.

Foto: EuroEdu (www.scoaladevalori.ro)

Aşadar, nu ezitaţi să vă răpiţi un weekend de „frecat menta” şi daţi o tură şi pe la Şcoala de Valori, căci nu se ştie cu ce veţi pleca de acolo – o idee, nişte prieteni noi, o sugestie de meserie, nişte sfaturi utile, un alt mod de viaţă sau poate doar un timp liber petrecut altfel. It’s up to you, but trust me, it’s worth trying. Dacă vreţi să deveniţi parte a unui proiect care într-adevăr merită, intraţi pe http://www.scoaladevalori.ro/ şi aruncaţi o privire, nu aveţi nimic de pierdut. Multă baftă!